Internațional

Pirateria somaleza a fost cea mai profitabila afacere in 2010

Ziarul de Vrancea
4 ian 2011 504 vizualizări
Aria de actiune a rapitorilor s-a extins, in ciuda prezentei mai multor nave militare n cu banii obtinuti din rascumpararea navelor, piratii s-au organizat mai bine in materie de armament sI comunicatii

Un vas comercial algerian, care transporta ciment, a devenit prima victima a pirateriei in 2011. Cargoul "Blida" a fost abordat la data de 1 ianuarie de doua salupe somaleze, la 150 mile sud-est de portul Salalah, din Oman, unde facuse escala. Echipajul este format din 27 de oficiali si marinari algerieni, ucraineni si filipinezi. Dupa asalt, piratii a deturnat nava spre nordul Somaliei. Anul care s-a incheiat a fost cel mai "rodnic" pentru pirateria somaleza. Ultima nava sechestrata in 2010 a fost pescadorul mozambican "Vega 5", cu 14 membri la bord, in apropiere de coastele Madagascarului. Purtatori de cuvint ai operatiunii navale europene Atalanta au confirmat ca ambarcatiunea a fost vazuta ultima oara la 31 decembrie, dar ca nu au putut lua legatura prin radio cu cei de la bord.

Potrivit datelor "Ecoterra" - organizatie nonguveramentala cu sediul la Nairobi specializata in urmarirea navigatiei, pescuitului si pirateriei - in prezent sint retinute 44 de nave pe coastele somaleze, cu 771 de ostatici la bord. Aceste cifre releva o agravare clara a situatiei, in pofida desfasurarii dispozitivului naval european, relateaza Agerpres.

Datele detinute de comandamentul militar occidental reduce numarul ambarcatiunilor sechestrate la 28, cu 654 de ostatici la bord, fara sa ia in calcul insa micile ambarcatiuni de pescuit locale. Principala misiune a Atalanta este de a escorta navele comerciale, care transporta ajutoare umanitare in cadrul Programului Alimentar Mondial sustinut de ONU, si ambarcatiunile care participa la misiunea Uniunii Africane in Somalia (AMISOM). De cind piratii si-au intensificat, incepind din 2005 activitatile, nu s-a mai atins o cifra atit de mare de nave si de membri de echipaj sechestrati in aceeasi perioada - potrivit estimarilor realizate de Ecoterra si de operatiunea Atalanta. Sumele foarte mari platite pentru eliberarea navelor si rascumpararea ostaticilor, sute de milioane de dolari in ultimii cinci ani - conform datelor partiale culese de ONU - au facut ca piratii somalezi sa se doteze cu mijloace materiale, sa-si creeze retele de informatii in porturile de plecare si o organizatie bine structurata.

în ultimele luni, potrivit unor surse somaleze si ale organizatiilor de asistenta maritima, rascumpararile pentru eliberarea navelor au atins noi recorduri, unele dintre ele ajungind chiar la 9 milioane de dolari.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.