Acceleratorul LHC da timpul inapoi cu 13 miliarde de ani
Uriasul accelerator de particule de la granita franco-elvetiana a recreat un mini Big Bang prin coliziuni de ioni de plumb, experiment in care s-au atins temperaturi de 10 trilioane de grade, de un milion de ori mai mari decit in centrul soarelui. Seful proiectului afirma ca experimentul reusit e un semn ca acceleratorul a atins maturitatea necesara pentru a realiza in anii urmatori ciocniri de electroni in cautarea "particulei lui Dumnezeu".
Trecerea catre exploatarea cu ioni de plumb deschide, in opinia organizatorilor, "perspective complet noi (...) de studiere a materiei care exista in primele clipe dupa nasterea Universului". Pentru a reusi acest lucru, oamenii de stiinta vor produce o serie de coliziuni intre ionii de plumb, in interiorul tunelului circular al LHC, cu o lungime de 27 de kilometri, situat la o adincime de 100 de metri sub nivelul solului, de o parte si de alta a frontierei franco-elvetiene. Cercetatorii spera sa creeze astfel "un sistem cu o temperatura foarte inalta, de citeva mii de miliarde de grade, asa cum s-a produs la citeva milionimi de secunda dupa Big Bang", a declarat unul dintre fizicienii responsabili cu acest proiect, Federico Antinori.
"La acea temperatura, credem ca particulele «quark» - de obicei inchise in interiorul protonilor si neutronilor - sint libere, creind o materie speciala alcatuita din quarc-uri, denumita «plasma quark-gluon», care a existat inca din primele clipe dupa aparitia Universului", a explicat acelasi fizician.
Primele fascicule cu ioni de plumb au fost lansate joia trecuta. Ele vor atinge puterea de 2,76 TeV si o viteza egala cu viteza luminii, in opinia lui Federico Antinori, care considera ca primele coliziuni au avut loc in weekend-ul trecut.
LHC, considerat cel mai precis instrument fizic creat de om, al carui cost de productie s-a ridicat la suma de 3,8 miliarde de euro, isi va relua experimentele stiintifice cu protoni in februarie 2011. LHC foloseste circa 1.200 de magneti superconductori pentru a dirija razele de protoni si pentru a le face sa circule in interiorul tunelului cu viteza luminii. în plus, in anumite regiuni ale tunelului, razele de protoni intra in coliziune cu energii enorme. în zonele in care au loc ciocnirile se afla aparatura speciala care masoara interactiunea razelor de protoni pentru a descoperi informatii care ar putea impinge mai departe frontierele cunoasterii.
