Scheele, surprins de protestul sindicatelor fata de directiva Bolkestein
Seful Delegatiei Comisiei Europene, Jonathan Scheele, s-a declarat surprins, ieri, de decizia
sindicatelor romane de a protesta fata de directiva Bolkestein, insa apreciaza ca aceasta este
prima dezbatere din Romania pe o tema europeana, alta decit cea a momentului aderarii la
UE. "Pentru mine este destul de surprinzator ca sindicatele protesteaza (fata de directiva
Bolkestein - n.r.), pentru ca membrii lor ar avea posibilitatea unor conditii de munca mai bune,
inclusiv salarii mai mari", a subliniat el in timpul unui briefing de presa organizat la sediul
Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti. Printre nemultumirile sindicalistilor se numarau
temerile ca, dupa ce directiva va intra in vigoare, romanii angajati de companii straine si care
lucreaza in alte tari membre ale Uniunii Europene vor fi platiti la nivelul din Romania, iar
firmele europene care vor functiona pe piata romaneasca, conform directivei, vor putea eluda
orice forme de control din partea autoritatilor abilitate, deoarece vor avea documentele de
lucru in limbile tarilor din care provin. In ansamblu, Jonathan Scheele a apreciat ca este
improbabil ca aceasta directiva sa aiba efecte negative asupra unor sectoare intregi ale
economiei romanesti, considerind ca este de asteptat ca firmele insuficient de dinamice sau
competitive de pe piata romaneasca sa sufere dupa adoptarea textului.
Dracul nu e atit de negru pe cit pare
Seful Delegatiei CE a explicat atit continutul directivei, cit si procedurile care mai sint de
urmat inainte ca aceasta sa fie aplicabila. In primul rind, el a spus ca directiva privind
serviciile se afla la jumatatea procesului legislativ si si-a exprimat indoiala ca aceasta va fi
adoptata inainte de sfirsitul anului 2006. In ceea ce priveste temerilor sindicalistilor, care s-au
speriat de posibilitatea ca romanii sa munceasca in strainatate pe acelasi salar ca si in tara,
directiva prevede exceptii importante si care tin mai ales de normele de munca. Este vorba
despre aspectele privind detasarea salariatilor, care impune obligativitatea respectarii
conditiilor de munca (salariu minim, timp de lucru, standarde de igiena si siguranta) si a
acordurilor colective in vigoare in tara in care se desfasoara activitatea. Totusi, el a insistat ca
acest proiect are o mare importanta pentru piata unica si pentru indeplinirea obiectivelor de
crestere economica ale Agendei de la Lisabona, intrucit in UE serviciile reprezinta mai mult
de 70% din PIB, iar in Romania se situeaza deja la 50% si tendinta este de crestere. In
situatia actuala, companiile din sectorul serviciilor au probleme din cauza reglementarilor
nationale, care constituie nu numai un obstacol birocratic fata de liberalizarea completa a
acestei piete, ci produc firmelor interesate sa functioneze si in alte state decit cel de origine
pierderi financiare ce se situeaza uneori la milioane de euro. Prin urmare, directiva impune un
principiu de baza care spune ca, daca un furnizor de servicii este suficient de bun pentru un
stat membru, atunci el este suficient de bun sa functioneze in oricare stat membru. Textul
prezinta insa o abordare generala a sectorului serviciilor, lasind la o parte acele servicii
extrem de specifice, in legatura cu care exista deja reglementari clare, cum ar fi cel al
serviciilor bancare sau al asigurarilor. Astfel, directiva se va aplica activitatilor de consultanta
in management, certificare si testare, managementul facilitatilor (inclusiv administrarea si
securitatea birourilor), publicitate, serviciilor de recrutare, agentilor comerciali, consilierii
fiscale, serviciilor imobiliare, constructiilor, distributiei comerciale, organizarii de tirguri
comerciale, inchirierii de autovehicule, agentiilor de turism, serviciilor de protectie si paza, dar
si asistentei medicale, serviciilor de sprijin la domiciliu, serviciilor din domeniul audio-vizual,
serviciilor de recreere, centrelor sportive si parcurilor de distractii. Scheele a explicat ca exista
mai multe tipuri de furnizare de servicii: constituire sediu sau filiala in alt stat decit cel de
origine, mutare temporara a activitatii, oferirea de servicii la distanta (ex: internet, telefonie),
furnizarea de servicii unor clienti proveniti din alte tari (turism, asigurari medicale private). In
ce priveste transferul temporar al personalului, ce tine de reglementarilor statului de
provenienta,
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
