Internațional

Scheele, surprins de protestul sindicatelor fata de directiva Bolkestein

Ziarul de Vrancea
30 nov 2005 319 vizualizări
Ambasadorul UE la Bucuresti a explicat continutul directivei necesare pentru liberalizarea pietii serviciilor in spatiul comunitar

Seful Delegatiei Comisiei Europene, Jonathan Scheele, s-a declarat surprins, ieri, de decizia

sindicatelor romane de a protesta fata de directiva Bolkestein, insa apreciaza ca aceasta este

prima dezbatere din Romania pe o tema europeana, alta decit cea a momentului aderarii la

UE. "Pentru mine este destul de surprinzator ca sindicatele protesteaza (fata de directiva

Bolkestein - n.r.), pentru ca membrii lor ar avea posibilitatea unor conditii de munca mai bune,

inclusiv salarii mai mari", a subliniat el in timpul unui briefing de presa organizat la sediul

Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti. Printre nemultumirile sindicalistilor se numarau

temerile ca, dupa ce directiva va intra in vigoare, romanii angajati de companii straine si care

lucreaza in alte tari membre ale Uniunii Europene vor fi platiti la nivelul din Romania, iar

firmele europene care vor functiona pe piata romaneasca, conform directivei, vor putea eluda

orice forme de control din partea autoritatilor abilitate, deoarece vor avea documentele de

lucru in limbile tarilor din care provin. In ansamblu, Jonathan Scheele a apreciat ca este

improbabil ca aceasta directiva sa aiba efecte negative asupra unor sectoare intregi ale

economiei romanesti, considerind ca este de asteptat ca firmele insuficient de dinamice sau

competitive de pe piata romaneasca sa sufere dupa adoptarea textului.


Dracul nu e atit de negru pe cit pare

Seful Delegatiei CE a explicat atit continutul directivei, cit si procedurile care mai sint de

urmat inainte ca aceasta sa fie aplicabila. In primul rind, el a spus ca directiva privind

serviciile se afla la jumatatea procesului legislativ si si-a exprimat indoiala ca aceasta va fi

adoptata inainte de sfirsitul anului 2006. In ceea ce priveste temerilor sindicalistilor, care s-au

speriat de posibilitatea ca romanii sa munceasca in strainatate pe acelasi salar ca si in tara,

directiva prevede exceptii importante si care tin mai ales de normele de munca. Este vorba

despre aspectele privind detasarea salariatilor, care impune obligativitatea respectarii

conditiilor de munca (salariu minim, timp de lucru, standarde de igiena si siguranta) si a

acordurilor colective in vigoare in tara in care se desfasoara activitatea. Totusi, el a insistat ca

acest proiect are o mare importanta pentru piata unica si pentru indeplinirea obiectivelor de

crestere economica ale Agendei de la Lisabona, intrucit in UE serviciile reprezinta mai mult

de 70% din PIB, iar in Romania se situeaza deja la 50% si tendinta este de crestere. In

situatia actuala, companiile din sectorul serviciilor au probleme din cauza reglementarilor

nationale, care constituie nu numai un obstacol birocratic fata de liberalizarea completa a

acestei piete, ci produc firmelor interesate sa functioneze si in alte state decit cel de origine

pierderi financiare ce se situeaza uneori la milioane de euro. Prin urmare, directiva impune un

principiu de baza care spune ca, daca un furnizor de servicii este suficient de bun pentru un

stat membru, atunci el este suficient de bun sa functioneze in oricare stat membru. Textul

prezinta insa o abordare generala a sectorului serviciilor, lasind la o parte acele servicii

extrem de specifice, in legatura cu care exista deja reglementari clare, cum ar fi cel al

serviciilor bancare sau al asigurarilor. Astfel, directiva se va aplica activitatilor de consultanta

in management, certificare si testare, managementul facilitatilor (inclusiv administrarea si

securitatea birourilor), publicitate, serviciilor de recrutare, agentilor comerciali, consilierii

fiscale, serviciilor imobiliare, constructiilor, distributiei comerciale, organizarii de tirguri

comerciale, inchirierii de autovehicule, agentiilor de turism, serviciilor de protectie si paza, dar

si asistentei medicale, serviciilor de sprijin la domiciliu, serviciilor din domeniul audio-vizual,

serviciilor de recreere, centrelor sportive si parcurilor de distractii. Scheele a explicat ca exista

mai multe tipuri de furnizare de servicii: constituire sediu sau filiala in alt stat decit cel de

origine, mutare temporara a activitatii, oferirea de servicii la distanta (ex: internet, telefonie),

furnizarea de servicii unor clienti proveniti din alte tari (turism, asigurari medicale private). In

ce priveste transferul temporar al personalului, ce tine de reglementarilor statului de

provenienta,


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.