SUA vineaza sute de miliarde dolari ascunsi
Insufletit de rapiditatea cu care banca elvetiana UBS si-a "predat" clientii, Washingtonul si-a fixat atentia asupra conturilor pe care americanii le detin in Singapore si Hong Kong, noteaza cotidianul rus Noviie Izvestia. Ministerul Justitiei si Fiscul din SUA lupta pe doua fronturi: intern si extern. In urma amnistierii fiscale de anul trecut, circa 15.000 de americani au decis sa intre in legalitate, saturindu-se sa se tot ascunda. Acestia au platit amenzi de numai 5-20% din cea mai mare suma de pe conturile lor offshore din ultimii sase ani, in timp ce evazionistii inraiti - de 50%. In 2010, spera Fiscul, numarul de evazionisti care se vor preda de buna voie va creste, mai ales ca in luna iunie parlamentarii elvetieni au sprijinit acordul dintre tara lor si SUA, care permite celei mai mari banci elvetiene, UBS, sa incalce secretul bancar si sa transmita autoritatilor americane datele despre conturile a circa 4.700 de cetateni americani. Impotriva a 17 clienti UBS si a 2 bancheri au fost declansate deja anchete penale, iar banca insasi a fost amendata de Ministerul Justitiei al SUA cu o suma in valoare de 780 milioane de dolari.
Cazul UBS este prima salva intr-un lung razboi
Acum, SUA vor bate la usa bancilor din toate tarile unde isi pastreaza banii cetatenii americani, este convins Michael Weinstein, fost anchetator din cadrul Ministerului de Justitie al SUA. "Cazul UBS este prima salva intr-un lung razboi", a declarat acesta.
Intr-adevar, scrie Noviie Izvestia, dupa ce "i-au pus in genunchi pe orgoliosii si secretosii bancheri elvetieni" si dupa ce au simtit gustul "singelui financiar", autoritatile americane au decis sa-si fixeze atentia pe zonele offshore din Asia, unde s-au indreptat acum miliardele elvetiene. Ministerul Justitiei al SUA a inceput sa-i verifice pe clientii asiatici ai uneia dintre cele mai mari banci europene: banca britanica HSBC Holdings Plc.
In ultimul raport al Boston Consulting se afirma ca in banci din Singapore si Hong Kong se afla peste 700 de miliarde de dolari. Chiar daca aceasta suma este de trei ori mai mica decit cele 2 trilioane de "dolari elvetieni", ea ramine una impresionanta. De ancheta asiatica se ocupa acelasi reprezentant al Ministerului american al Justitiei ca si de dosarul UBS, Kevin Downing. Este de asteptat ca Downing sa reuseasca si de data aceasta, mai ales ca situatia HSBC se complica si prin faptul ca unul dintre colaboratorii sai din Elvetia a furat datele privind zeci de mii de conturi bancare din tara alpina, date care au ajuns in miinile autoritatilor franceze si pe care Parisul le-ar putea imparti cu alte tari. Washingtonul subliniaza ca va lupta nu cu o singura banca si nu cu o singura tara: Hong Kong si Singapore, care incearca sa ocupe nisa eliberata de Elvetia, vor fi primele vizate, insa dupa aceasta vor urma si alte centre financiare din Asia si chiar de pe alte continente. Potrivit specialistilor, urmatoarea tinta a SUA ar putea deveni Israelul si America Latina.
Serviciul Fiscal al SUA detine reprezentante in mari centre financiar-bancare din intreaga lume. Cele mai mari sint in Insulele Virgine, in Panama si Hong Kong. In 2011 se asteapta majorarea personalului a opt asemenea reprezentante, urmind sa se deschisa noi birouri in Beijing, Sidney si Panama, iar numarul total de inspectori fiscali care vor monitoriza banii de pe conturile cetatenilor americani se va majora cu 800 de persoane.
Italienii si-au retras din Romania 200 milioane euro
Circa 200 de milioane de euro plasati de cetateni italieni in Romania prin evaziune fiscala au fost repatriati in Peninsula in perioada septembrie 2009-aprilie 2010 prin intermediul amnistiei fiscale adoptate in vara anului trecut de guvernul de la Roma si care a vizat readucerea in Italia si impozitarea cu 5-7% a unor mari sume de bani plasate ilegal in tari considerate paradisuri fiscale. Dintre tarile aflate pe lista paradisurilor fiscale, cei mai multi bani repatriati au provenit, firesc, din Elvetia (71 miliarde euro), urmata de Luxemburg (6,8 miliarde euro) si San Marino (5,8 miliarde de euro). Numarul total persoanelor fizice si juridice care au efectuat aceste operatiuni financiare se ridica la 105.000, acestea fiind astfel iertate de punerea sub acuzare pentru evaziune fiscala, autoritatile italiene garantind si pastrarea secretului asupra identitatii lor.
