A fost creata prima celula artificiala vie
Prima celula vie cu genom sintetic creata de cercetatorii americani reprezinta un urias pas inainte pentru descifrarea mecanismelor vietii, deschizind drumul catre fabricarea de organisme artificiale, potrivit unui studiu publicat in revista Science. "Este vorba de crearea primei celule vii sintetice, in sensul ca aceasta provine in intregime dintr-un cromozom sintetic", a declarat Craig Venter. El este creatorul institutului care ii poarta numele si coautor al primei secventieri a genomului uman, realizata in anul 2000.
"Acest cromozom (element purtator al informatiei genetice continind un grup de gene ale organismului, n.r.) a fost produs pornind de la patru flacoane de substante chimice si de la un sintetizator, iar totul a inceput cu citeva informatii dintr-un computer", a explicat Craig Venter, care considera noua sa realizare drept "o etapa importanta din punct de vedere stiintific si filosofic". "Aceasta descoperire este intr-adevar un instrument foarte puternic care ne permite sa incercam sa cream ceea ce asteptam de la biologie. Avem in vedere o gama larga de aplicatii", a declarat savantul american.
Prima incercare
Cu doi ani in urma, Craig Venter anunta ca a reusit sa produca un genom bacterian 100% sintetic, prin lipirea unor secvente de ADN, sintetizate bucata cu bucata, pentru a reconstrui astfel genomul complet al bacteriei Mycoplasma genitalium. Acest genom a fost apoi transplantat intr-o alta bacterie, insa aceasta nu a "functionat".
Pentru a crea o celula controlata de un genom sintetic, cercetatorii au reluat aceste doua tehnici elaborate in 2008. Genomul pe care l-au fabricat este copia unui genom existent, cel al bacteriei Mycoplasma mycoïde, dar cu secvente de ADN suplimentare, pentru a putea fi identificat. Cercetatorii au transplantat apoi genomul sintetic intr-o alta bacterie, denumita Mycoplasma capricolum, reusind sa "activeze" celulele acesteia.
Un organism nou
în ciuda faptului ca 14 gene au fost "sterse" in bacteria primitoare a genomului sintetic, aceasta semana cu o bacterie Mycoplasma capricolum ale carei gene nu produceau decit propriile proteine, au precizat autorii studiului. "Daca aceste tehnici pot fi generalizate, atunci conceperea, sinteza, asamblarea si transplantul cromozomilor sintetici nu vor mai reprezenta obstacole in fata progresului biologiei sintetice", au explicat autorii studiului.
Craig Venter a declarat ca echipa de cercetatori cu care colaboreaza va incerca sa produca alge capabile sa capteze dioxid de carbon (CO2), principalul gaz cu efect de sera, si sa produca noi carburanti ecologici. Cercetari stiintifice au fost deja initiate, in special pentru accelerarea productiei de vaccinuri, pentru fabricarea de noi substante chimice, a unor ingrediente alimentare si a unor bacterii capabile sa purifice apa.
"Un risc inalt si prost inteles, motivat de goana dupa profit"
Calificind aceste lucrari drept "o cutie a Pandorei", Pat Mooney, directorul ETC Group - organismul international privat de supraveghere a tehnologiilor, al carui sediu general se afla in Canada -, a declarat ca el considera ca "biologia sintetica este un domeniu de activitate de risc inalt si prost inteles, motivat de goana dupa profit". "Stim deja ca formele de viata create in laboratoare pot deveni arme biologice si pot sa ameninte biodiversitatea naturala", a adaugat Pat Mooney.
Craig Venter Institute a obtinut deja brevetele pentru unele dintre tehnicile de manipulare genetica descrise in articolul publicat, joi, in revista Science.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
