Internațional

Europa incepe sa stringa cureaua

Ziarul de Vrancea
20 mai 2010 622 vizualizări
O noua perioada de austeritate se instaleaza in Europa, pe fondul inmultirii manifestatiilor de protest si al lipsei tot mai mari de incredere ca iesirea din criza se va produce curind.

In timp ce guvernele tarilor din zona euro impun reduceri consistente de cheltuieli, Grecia - vazuta deja ca principalul focar de criza - se confrunta deja cu demonstratii violente si valuri de greve. Aceste manifestatii sint privite cu ingrijorare, pe fondul temerilor ca rabufnirile de furie ale populatiei se vor extinde. Sindicatele din Spania ameninta inca de saptamina trecuta cu marsuri de protest in toata tara.

Socul crizei se resimte mai ales in tarile care au parcurs constant drumul de la saracie la prosperitate in decenii de crestere economica aproape neintrerupta, beneficiind in tot acest timp de avantajele materiale ale calitatii de membru al Uniunii Europene.

"Sint doua lucruri posibilitati, ambele la fel de greu de crezut", spune Yannis Adamopoulos, care acum face parte din personalul de paza al unei firme grecesti controlate de stat: "ca pot fi concediat si ca va trebui sa lucrez pina la 65 de ani ca sa obtin o pensie". Un concetatean de-al sau, Fotis Magriotis, inginer lucrind pe cont propriu, si-a scos la vinzare masina de teren. El motiveaza ca isi gaseste tot mai greu de lucru, iar pretul carburantului s-a dublat. "Nu am ce reducere de personal sa fac", glumeste el.

Insa asemenea declaratii pline de resemnare sint de natura sa aduca zimbete cu subinteles pe fetele locuitorilor din jumatatea de nord a Europei, unde contractele de munca pe perioada determinata, pensionarea la 65 de ani, masinile mici si economice si pretul mare al carburantilor fac parte din cotidian.

Dar, in final, pietele financiare - si nu circumspectii economisti germani carora nu le scapa nici o miscare in zona euro - au fost cele care scos la iveala vulnerabilitatea Greciei, Spaniei si Portugaliei si au dus la crearea pachetului de salvare in valoare de 750 de miliarde de euro in interiorul UE. Ajutorul de urgenta, menit sa tina departe de furtuna datoria nationala si pietele interbancare europene, este strins legat de UE, FMI si SUA.


Grecia "" pe minus, Spania "" pe zero


Timp de doi ani, dupa primul soc financiar din 2008, s-au aruncat bani in stinga si-n dreapta, usurind astfel povara recesiunii, explica Financial Times. Acum, guvernele vor fi obligate sa-si reduca serios deficitele.

Pentru prima data din 1981, an in care tara lor a devenit membra a Uniunii Europene si ajutorul financiar a curs continuu, grecii resimt o inrautatire a nivelului de trai, pe fondul previziunilor sumbre pentru economia nationala: scadere de 4% anul acesta, scadere de 2,6% anul viitor. Perspectivele negative, care au obligat guvernul socialist de la Atena sa taie 12% din salariile in sectorul public si sa reduca pensiile, i-a naucit pe lucratorii din stufosul aparat bugetar.

O interventie similara, daca nu chiar mai severa, este pusa in practica zilele acestea de catre guvernul - tot socialist - spaniol. Premierul José Luis Rodríguez Zapatero s-a pus rau cu aliatii sai, confederatiile sindicale, anuntind reducerea salariilor in sectorul public cu 5% chiar de luna viitoare, ca un prim efort de readucere a deficitului sub control. Expertii economici ai oponentilor lui Zapatero sustin ca atit guvernul de la Madrid cit si populatia au inteles tirziu rolul important al unui sector privat dinamic in sustinerea nivelului de bunastare. "Spaniolii vor sa gindeasca precum cubanezii si sa traiasca precum yankeii", explica situatia Lorenzo Bernaldo de Quirós, economist si consultant in afaceri.

In ciuda scepticilor, Spania a avut o foarte mica crestere in primul trimestru, de 0,1%, suficienta pentru a iesi din recesiune. Ea se bazeaza pe avansul exporturilor, insa analistii considera ca reducerea cheltuielilor publice, majorarea taxelor si somajul ridicat ar putea impinge din nou economia spaniola pe scadere in 2010, in vreme ce guvernul estimeaza o crestere de 0,3%.


Exemplul nemtesc


Nemtii si-au confirmat inca o data reputatia de muncitori sirguinciosi, dar prudenti cind vine vorba de raportul intre servicii si taxe. De exemplu, locuitorii landului Nordrhein-Westfalen s-au declarat de acord sa plateasca taxe mai mari decit sa-si vada inchise bazinul de inot sau gradinita din cartierul unde locuiesc. "Germanii sint adeptii stabilitatii si austeritatii, preferind sa nu cheltuiasca mai multi bani decit au", spune Jürgen Falter, profesor de stiinte politice la Universitatea din Mainz. "E o datorie a fiecaruia, cu radacini tocmai in hiperinflatia din anii \'20, care a risipit economiile bunicilor."


Guvernul irlandez taie fara mila, cel britanic se mai gindeste


Totusi, diferentele dintre Nord si Sud nu sint atit de rigide precum s-ar putea crede. Spre exemplu, francezii s-ar uni rapid ca sa protesteze contra inghetarii cheltuielilor publice, decisa de guvern pentru urmatorii trei ani. In nord-vestul Europei, Irlanda si Marea Britanie erau printre cele mai cheltuitoare tari, mai ales in domenii precum speculatiile imobiliare sau servicii financiare care au crescut nesustenabil in anii dinaintea colapsului corporatiei americane Lehman Brothers, in septembrie 2008, moment considerat inceputul crizei in care ne aflam astazi.

La Dublin, reducerile severe de cheltuieli publice incep sa-si faca simtite efectele secundare. Nu departe de cladirea guvernului, John Myley, cizmar de meserie, se plinge ca multi dintre clientii sai ii reproseaza tarifele prea mari: "Toata lumea incearca sa salveze aparentele. Dar in acest moment va spun ca am 14 perechi de pantofi ai caror proprietari nu pot achita costul reparatiei pina nu-si vor lua salariile, la sfirsitul lunii."

Atit fostul cit si noul guvern de la Londra au propus reduceri ale cheltuielilor publice, dar acest lucru nu a fost discutat prea mult in campania electorala, astfel ca detaliile ramin secrete, remarca Financial Times. Abia zilele trecute guvernul a anuntat ca are de gind sa taie 6 miliarde de lire din cheltuielile publice, sa micsoreze cu 5% salariile ministrilor si sa renunte la sustinerea financiara a unor proiecte. In plus, noul secretar general al Trezoreriei tocmai a aflat ca a preluat o visterie goala. Nu sint semne despre cum va accepta cetateanul britanic aceste schimbari, dar ar trebui mentionat faptul ca reducerea bugetului anual al unei universitati cu 500 de milioane de lire a stirnit proteste vehemente.


Criza in Italia? Doar daca e de acord Berlusconi


Alte state au adoptat masuri mai indulgente. Italienii stiu deja ce inseamna sa stringa cureaua, insa cuvintul "austeritate" inca nu face parte din vocabularul politicienilor, mai ales ca premierul Silvio Berlusconi tine sa se afiseze mai mereu bine dispus. In ultimii cinci ani, cele doua guvernari de centru-stinga si de centru-dreapta au reusit sa nu depaseasca limita la capitolul cheltuieli, pastrind astfel deficitul in parametri flexibili.

In Portugalia, populatia angajata in credite bancare a raspuns masurilor de austeritate reducindu-si cheltuielile, asigurindu-si plata ratelor fara intirziere si evitind concedierile. Spre deosebire de alte perioade de criza, cind mii de oameni munceau luni in sir fara plata, portughezii isi pastreaza optimismul, cita vreme volumul depozitelor bancare este neschimbat, iar restantele la plata creditelor sint putine la numar. Frustrare exista totusi, relateaza Financial Times, argumentind ca, dupa zece ani de crestere economica in zona euro - din care Portugalia face parte - urmeaza patru ani de restrictii.


Adevarul e acelasi pentru cele mai multe tari din vestul Europei. Fiecare stat membru al uniunii monetare are de luat, daca n-a si facut-o deja, masuri de restringere, de la majorari de taxe - ca in Spania si Grecia "" la reducerea alocatiilor familiale, in Irlanda, ori la inasprirea controlului asupra cheltuirii banului public, necesitate practic universala pentru readucerea deficitelor sub limita de 3% din PIB-ul fiecarui stat in urmatorii 3-4 ani.

Pericolul vine din faptul ca europenii au reactionat prea tirziu la presiunea pietelor. Masurile dure de austeritate aplicate acum in graba risca sa inabuse primele semne de inviorare a economiilor, inrautatind si mai mult dificultatile cu care se confrunta bugetele nationale si provocind astfel intoarcerea in recesiune.

"Multi spanioli tocmai au realizat ca banii nu sint ai nostri, sint imprumutati de la altii, astfel ca nu avem propria noastra putere financiara", afirma un broker de la bursa din Madrid. "Iar ceea ce trebuie facut in Spania este atit de stringent, incit provoaca panica doar gindindu-ne la asta", mai spune el.


La ce masuri de austeritate au recurs guvernele unor tari UE


GRECIA

n anularea celui de-al 13-lea si al 14-lea salariu

n virsta de pensionare creste la 65 de ani atit pentru femei, cit si pentru barbati

n investitiile publice vor fi reduse, iar cheltuielile bugetare vor fi cu 7,6 miliarde de euro mai mici in 2010-2012

n costurile necesare functionarii institutiilor publice vor fi diminuate.


SPANIA

n salariile angajatilor din sectorul public scad cu 5% de la 1 iunie 2010

n cresc impozitele aplicate celor mai bogate persoane din tara

n se anuleaza indemnizatia pentru nou-nascuti, in valoare de 2500 de euro, la doar trei ani de la aplicare

n pensiile, care se majoreaza automat de la an la an, vor fi inghetate


PORTUGALIA

n TVA creste de la 20 la 21%

n profiturile marilor companii si ale bancilor vor fi taxate suplimentar cu 2,5%

n se reduc cu 5% salariile mari din sectorul public, inclusiv cele ale membrilor Guvernului


IRLANDA

n salariile functionarilor se vor taxa suplimentar cu 7,5%, dupa ce vor fi reduse cu procente cuprinse intre 5 si 10%

n alocatiile familiale se reduc, la fel ca si ajutoarele de somaj pentru tineri


UNGARIA

n TVA a crescut de la 20 la 25%

n in schimb, impozitul pe venit a scazut la 17%

n salariile bugetarilor au fost inghetate, la fel ca si ajutoarele sociale

n a 13-a pensie a fost anulata, iar virsta de pensionare creste la 65 de ani

n contributiile sociale pentru angajatori au fost reduse, pentru a-i determina sa evite concedierile sau chiar sa creeze noi locuri de munca


ROMANIA

n salariile in sectorul public scad cu 25% de la 1 iunie

n pensiile, ajutorul de somaj, precum si alte indemnizatii scad cu 15%

n vor fi anulate exceptiile de la plata impozitelor (cum sint cele pentru programatori sau pentru beneficiarii drepturilor de autor), precum si unele gratuitati (bilete de tratament sau calatorii in sistemul public de transport pentru pensionari)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.