Sa ne bucuram sau nu?
Llansarea elixirului tineretii ar putea avea loc peste doi ani n experimentele realizate pe soareci au provocat mutatii care le-au prelungit viata cu 50%
La intilnirea anuala a Societatii Regale din Marea Britanie a fost prezentat un proiect care vizeaza obtinerea longevitatii actionind asupra genelor. Desi pare un miraj, realizarea unui medicament anti-imbatrinire ar putea sa fie foarte aproape. Reuniunea organizata de Royal Society, intitulata sugestiv "Turning Back the Clock ("Dind ceasul inapoi") a dat prilejul cercetatorilor sa anunte chiar o data precisa: 2012. Practic, in cel mult doi ani, femeile (dar si barbatii) din lumea intreaga vor putea sa combata semnele trecerii timpului in mod eficient prin simpla inghitire a unei pastile pe zi.
Dupa cum explica oamenii de stiinta, pentru a-ti pastra tineretea nu e nevoie sa renunti la fumat, sa ai grija ce maninci, sa mergi la sala si sa cheltui o avere pe creme: totul depinde de gene. Plecind de la aceasta constatare, dupa ani de studii incrucisate si confirmate in mai multe rinduri, ei sint acum in masura sa afirme ca "mozaicul este complet" si ca laboratoarele din toata lumea detin datele stiintifice necesare pentru a combate imbatrinirea de la radacina. Adica intervenind la nivel genetic.
Ultimele studii in materie - explica Nir Barzilai de la Albert Einstein College din New York - s-ar putea concretiza in medicamente care vor fi testate in doi ani. Au fost deja identificate cel putin zece mutatii in masura sa creasca cu 50% durata de viata la soareci. Unele dintre variantele umane ale acestor gene par a avea o legatura cu longevitatea. In mod deosebit a fost luat in considerare rolul unei familii de proteine, "sirtuinele", si legatura lor cu boli asociate imbatrinirii, precum cancerul si diabetul de tip 2.
Alte variante genetice privesc hormonul de crestere si cel al insulinei: ambele accelereaza metabolismul, iar un metabolism cu un nivel mai ridicat echivaleaza in mod normal cu un ciclu de viata mai scurt. O metoda posibila, studiata in clipa de fata de cercetatorii americani, ar putea fi si aceea de blocare a receptorilor celor doi hormoni, incetinind metabolismul.
O alta enzima in masura sa influenteze longevitatea este asa-numita "Cetp", legata de nivelurile de colesterol "bun", cel care protejeaza inima, si tocmai in aceasta directie isi concentreaza cercetarile doi giganti din industria farmaceutica, Merck si Roche. "Oamenii care mor la o virsta cuprinsa intre 70 si 80 de ani isi petrec ultimii ani din viata bolnavi. Cine ajunge insa la 100 de ani, cel mai adesea ramine sanatos pina la sfirsit: pentru ca totul depinde de gene. Nu de noi", a conchis Barzilai.
