Poza cu norul-cenusa-blocat-traficul-aerian
Oamenii de stiinta sustin ca eruptiile de o asemenea amploare din Islanda pot avea efecte care dureaza intre doi si patru ani. Specialistii au avertizat ca eruptia vulcanului din Islanda ar putea dura citeva luni si chiar un an, in functie de cum este aprovizionat vulcanul din rezervorul de magma. In urma cu mai bine de doua secole, eruptiile au avut consecinte catastrofale pentru conditiile climatice, agricultura si transport in toata emisfera nordica. Fisura vulcanica Laki din sudul Islandei a erupt timp de opt luni, de pe 8 iunie 1783 pina in februarie 1784, aruncind in atmosfera cenusa si gaze otravitoare care au devastat agricultura Islandei. A urmat o foamete care a ucis un sfert din irlandezi. Norul de cenuse si particule de sulf a calatorit in intreaga emisfera nordica, cu efecte vizibile in Norvegia, Olanda, Marea Britanie, Franta, Germania, Italia, Spania, America de Nord. In plus, navele nu au mai putut sa plece pe mare, iar agricultura a fost afectata intrucit eruptia a dus la o vara extrem de fierbinte. Benjamin Franklin a observat o ceata continua deasupra Americii de Nord si Europei. Intreruperea modelelor vremii a dus la o iarna foarte rece, urmata de o primavara plina de inundatii care au luat alte vieti.
Meteorologul Viorica Dima a explicat ca vulcanul Eyjafjallajökull din Islanda a erupt si in 1821, fenomenul durind mai bine de un an, iar vulcanii din Islanda sint responsabili si pentru un alt fenomen important din istoria moderna. "In perioada cunoscuta sub numele de "Mica Era Glaciara", cu virful in perioada 1645 - 1715, a crescut frecventa eruptiilor vulcanice puternice, care au corespuns cu cei mai reci ani din aceasta perioada, multi cercetatori considerind ca racirea climei in aceasta perioada se datoreaza in principal eruptiilor masive din Islanda", a declarat meteorologul Viorica Dima.