Internațional

Blestemul Poloniei si coincidentele tragice de la Katyn

Ziarul de Vrancea
12 apr 2010 524 vizualizări
Comisia de ancheta sustine ca tragedia aeriana nu a fost cauzata de problemele tehnice ale avionului in care si-a pierdut viata presedintele polonez, ci de pilotii aeronavei, care au ignorat mesajele turnului de control, insistind sa aterizeze in conditii de ceata n majoritatea persoanelor aflate la bordul avionului erau rude ale victimelor de la Katyn n catastrofa ii pune pe jar, pur si simplu, pe amatorii de teorii ale conspiratiei

La 70 de ani de la masacrul a 22.000 de militari polonezi la Katyn de catre Armata rosie, tragedia revine dureros in mintile polonezilor. Printr-o coincidenta stranie, intr-un accident de avion, la 19 kilometri de padurea Katyn, au murit simbata seful statului, Lech Kaczynski, demnitari de rang inalt si, mai socant, elitele comandantii Fortelor Armate, Aeriene, Terestre, Marine si Speciale a Poloniei. Aceeasi ironie a destinului face ca majoritatea persoanelor aflate la bordul avionului presedintelui polonez sa fie rude ale victimelor de la Katyn. Polonezii vor o investigatie corecta si o Rusie capabila sa se comporte onorabil si asumat pentru a lamuri, fara nici un dubiu, cauzele si pentru a nu alimenta teoriile conspirationiste. Polonia se afla in doliu national dupa o noapte de omagii spontane si de rugaciuni in memoria victimelor. Drapelele coborite in berna sint vizibile nu numai pe cladirile publice, ci si la ferestrele apartamentelor.


Rusii dau vina pe eroarea pilotilor polonezi


Desi Comisia de investigarea a dezastrului este condusa de premierul rus Vladimir Putin, investigatorii rusi par sa colaboreze, in cea mai deplina transparenta, cu specialistii polonezi pentru identificarea cauzelor accidentului. "Inregistrarile vocilor si datelor sint la un laborator special unde, in prezenta oficialilor polonezi, printre care se numara si reprezentanti ai procuraturii din Polonia, a inceput analizarea lor", a declarat un inalt oficial rus. In ceea ce priveste cauzele dezastrului, ambele parti, poloneza si rusa, evita orice declaratii oficiale. Nici partea poloneza nu intentioneaza sa cada prada speculatiilor pina la finalizarea cercetarilor. Deocamdata, in cursul zilei de ieri, comisia a ajuns la concluzia ca tragedia nu s-a datorat unei defectiuni tehnice a avionului. Expertii sint inclinati sa creada ca "echipajul a dorit foarte tare sa aterizeze", in conditii de ceata densa pentru a fi prezenta la ceremoniile dedicate mascarului de la Katyn. "Inregistrarea de care dispunem confirma ca avionul nu a avut probleme de ordin tehnic", a declarat seful comisiei, Aleksandr Bastyrkin. Fostul presedinte al Poloniei, Lech Walensa, a estimat ca pilotul avionului ar fi "putut actiona din ordinul cuiva", posibil chiar al presedintelui Kaczynski, dornic sa fie prezent la ceremonii. Conform graficului de lucru, Kaczynski trebuia sa ajunga la cimitirul Katyn la ora 11:30, iar avionul s-a prabusit la 10.50. Pilotii care deservesc aparatul guvernamental sint profesionisti cu un ridicat grad de calificare si "este greu de presupus ca ei pot actiona de capul lor incercind, o data si inca o data, sa aterizeze in conditii de ceata", a spus Walensa. Pilotului i s-ar fi oferit alternativa de a ateriza la Moscova sau la Minsk, dar acesta a decis sa aterizeze la Smolensk. Varianta anchetatorilor rusi este ca accidentul a fost provocat de o eroare a pilotilor. In momentul in care aeronava se afla la aproximativ 1,5 km distanta de pista de aterizare, controlorii de zbor au informat-o ca se afla sub traiectoria de aterizare, mult mai jos, si i-au cerut sa se redreseze, sa intre in regim de zbor orizontal, insa aceste au fost ignorate de echipajul care a continuat sa coboare si, peste citeva secunde, la 1,2 km de pista de aterizare, a atins un pom izolat, pomul avind o inaltime de opt metri, in timp ce avionul trebuia sa se afle in momentul respectiv la 60 de metri altitudine.


Incompatibilitate intre sistemul rus de aterizare si cel international


Un fost pilot militar polonez sustine ca unul dintre motivele prabusirii avionului in care se afla presedintele Lech Kaczynski ar putea fi incompatibilitatea dintre sistemele de aterizare, avind in vedere ca in Rusia este folosit un sistem diferit fata de cel utilizat la nivel international. "In Rusia, este folosit un singur sistem instrumental de aterizare, numit PRMG. Acesta functioneaza in acelasi fel ca si sistemul international ILS, care permite aterizarea avioanelor in conditiile meteorologice precare", a explicat expertul polonez Mikhal Fisher. "Cu toate acestea, cele doua sisteme nu sint compatibile. Avionul polonez era modificat pentru a folosi sistemul ILS, tinind cont de faptul ca aparatul a zburat mai mult catre diverse aeroporturi unde acesta este folosit in ultimul timp ", a adaugat Fisher.


Lech Kaczynski, un anti-rus fervent


Catastrofa de linga Smolensk are un impact deosebit asupra scenei politice a Poloniei. Campania electorala pentru prezidentiale, care va incepe peste doua saptamimni, va sta sub semnul tragediei, in conditiile in care moartea lui Lech Kaczynski forteaza dreapta conservatoare sa caute un candidat de rezerva. Presedintele Kaczynski, in virsta de 60 de ani, urma sa candideze pentru un nou mandat, dar probabil ar fi pierdut, pentru ca nu era foarte popular, potrivit unor experti. "Acesta este un cutremur politic, multi lideri au murit si mai intii trebuie sa lasam sa treaca acest moment de soc. Dar realitatea este ca fratii Kaczynski (presedintele Lech si fratele sau geaman Jaroslaw, fost premier - n.red.) nu sint foarte populari in Polonia", a explicat Piotr Kaczynski, analist la Centrul pentru studii politice europene. In termen de 60 de zile urmeaza sa fie aiba loc alegeri, iar presedintele Dietei, Bronislaw Komorowski, care a preluat prerogativele de sef al statului, este favorit, potrivit expertului. Lech Kaczynski a cistigat alegerile prezindentiale in 2005, candidind din partea Partidului Dreptate si Justitie, formatiune fondata impreuna cu fratele sau geaman, Jaroslaw, in 2002, si care punea accent pe valorile traditionale catolice. Ulterior, Kaczynski si-a numit fratele geaman, Jaroslaw, in functia de premier. La putere, cei doi frati eurosceptici au provocat numeroase blocaje la nivelul Uniunii Europene, opunind-se ratificarii noului Tratat de la Lisabona. Kaczynski a sustinut cu fermitate pozitii ale Poloniei ce erau in defavoarea marilor puteri europene. Totodata, el a militat pentru relatii mai strinse cu Statele Unite si nu s-a ferit sa critice Rusia. Kaczynski a promovat o relatie strinsa cu Romania, convenind in 2009 cu Traian Basescu semnarea unui parteneriat strategic Romania-Polonia.


Masacrul din Katyn, marul discordiei polono-ruse


Padurea Katyn, aflata in apropiere de Smolensk, este uneori supranumita "Padurea Mortii", din cauza masacrului din 1940, anul in care dictatorul sovietic Iosif Stalin a ordonat uciderea a 22.000 de ofiteri polonezi. La 3 aprilie 1940, politia secreta sovietica NKVD a masacrat elita militara poloneza, mobilizata pentru a lupta impotriva Germaniei naziste in timpul atacului din 1 septembrie 1939, asupra Poloniei. Victimele au fost capturate de Armata Rosie dupa invazia din 17 septembrie. Desi executiile au avut loc in mai multe locuri, Katyn a devenit simbolul acestui masacru. Printre victime se numarau politisti, intelectuali, proprietari de paminturi, de fabrici, preoti si oficiali din administratie, mobilizati pentru a-si apara tara. Executiile in masa au fost comise la propunerea lui Lavrenti Beria, fostul sef al NKVD, precursorul KGB-ului. Documentul semnat de el, datind din 5 martie 1940, a fost aprobat de intreaga conducere a Uniunii Sovietice, inclusiv de Iosif Stalin. In aprilie 1943, trupele germane naziste au descoperit gropile comune de la Katyn si au dezvaluit lumii atrocitatile sovietice. Dezvaluirea a determina incheierea relatiilor diplomatice din Moscova si Guvernul polonez aflat in exil la Londra. Stalin l-a acuzat insa pe Hitler pentru aceste crime. Aceasta afirmatie a fost, poate, cea mai mare minciuna proferata timp de o jumatate de secol de propaganda sovietica. Chiar si in prezent, multi rusi sint convinsi ca germanii sint vinovati pentru acest masacru.

In cele din urma, in 1990, fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov a admis ca Moscova a fost responsabila. Tribunalele ruse au secretizat insa majoritatea dosarelor privind masacrul de la Katyn, ceea ce face imposibil accesul la informatie ce s-ar putea dovedi folositoare pentru gasirea celor care lipsesc inca. Tema masacrului de la Katyn a afectat mult timp relatiile ruso-poloneze, Varsovia cerind ca arhivele ruse sa fie declasificate. Intr-un demers fara precedent, premierii rus si polonez s-au intilnit miercuri pentru a le aduce un omagiu celor 22.000 de ofiteri polonezi ucisi in urma cu 70 de ani de sovietici in masacrul de la Katyn.


Mai grav decit decesul presedintelui este moartea sefilor armatei


Expertii in politica externa sustin ca decapitarea serviciilor militare este mai grava decit trecerea in nefiinta a presedintelui Lech Kaczynski, in conditiile in care Polonia nu este o republica prezidentiala, ci una parlamentara.

96 de persoane si-au pierdut viata, printre care vicepresedintele Parlamentului, viceministrul de externe si guvernatorul bancii nationale. Intreaga conducere militara, inclusiv sefii Statului Major si ai tuturor serviciilor militare se aflau in avion, a declarat Tomes Valasek, de la Centrul pentru Reforma Europeana. "Avem practic o situatie de decapitare a serviciilor militare", a adaugat el. Printre liderii militari a caror moarte a fost confirmat se numara Aleksander Szczyglo, directorul Biroului pentru securitate nationale, generalul Franciszek Gagor (seful Statului Major polonez), episcopul Tadeusz Ploski (prelat romano-catolic al armatei poloneze), generalul Broni Kwiatkowski (comandantul fortelor operationale), generalul Andrezj Blasik (comandantul fortelor aeriene), generalul Tadeusz Buk (comandantul fortelor terestre), generalul Wojciech Potasinski (comandantul fortelor speciale), viceamiralul Andrezj Karweta (comandantul marinei) si generalul Kazimierz Gilarski (comandantul garnizoanei din Varsovia). Desi Kaczynski era sef al statului, institutia guvernului poate functiona si fara el, a spus Valasek. "Guvernul este in functie... acesta nu este un sistem prezidential", a subliniat el, precizind insa ca orice schimbari viitoare in peisajul politic polonez vor fi legate de viitoarele alegeri prezidentiale.


Cele mai ciudate teorii conspirationiste


Rusii, americanii si FMI-ul au fost numiti, rind pe rind, drept vinovati pentru accidentul aviatic petrecut simbatat dimineata.


Inca din primele ore de la accident, conspirationistii s-au grabit sa spuna ca este "mina providentiala" a rusilor, dat fiind ca Lech Kaczynski era un anti-rus fara nuante, dar nici americanii nu erau exclusi, pentru ca Polonia nu s-ar fi aratat prea bucuroasa de ideea participarii la scutul antiracheta. Ambele teorii sint doar speculatii. Mandatul lui Kaczynski urma sa se incheie in octombrie, iar contracandidatul sau din partea Platformei Civice (presedintele Camerei Inferioare, actualul presedinte interimar) era cotat de departe cu prima sansa. Pe de alta parte, accidentul a trezit o asemenea emotie in rindul polonezilor, incit s-ar putea ca cel care va fi ales sa candideze in locul presedintelui din partea partidului Lege si Justitie, cel mai probabil freatele geaman al lui Lech, Jaroslaw, sa cistige. Teoria privind o posibila razbunare a americanilor este absurda intrucit, in conditiile in care presedintele Kaczynski si-a dorit mult ca scutul antiracheta american sa se realizeze pe teritoriul Poloniei. Altii conspirationisti sustin ca FMI a dorit sa transmita un mesaj tuturor tarilor care nu vor sa se indatoreze acestei organizatii, asa cum nu a facut Polonia.









În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.