Internațional

Serbia a condamnat masacrul de la Srebrenita

Ziarul de Vrancea
1 apr 2010 181 vizualizări
n intr-unul dintre cele mai infame acte ale razboiului din fosta Iugoslavie, fortele sirbe au macelarit, in urma cu 15 ani, 8.000 de barbati si copii musulmani in enclava Srebrenita

Belgradul a facut un gest simbolic si politic imens. Parlamentul sirb a adoptat ieri o declaratie de condamnare a masacrului comis asupra musulmanilor la Srebrenita, in 1995.

Declaratia, care deschide Serbiei orizonturile catre UE, a fost sustinuta de presedintele proeuropean Boris Tadici si criticata dur de parlamentarii nationalisti. Acestia din urma argumenteaza ca declaratia nu face altceva decit sa puna Serbia in pozitia de personaj rau etern si au parasit sala de sedinte in momentul votului. Declaratia adoptata nu include termenul genocid - desi Curtea Internationala de Justitie a clasificat astfel tragedia de la Srebrenita. In schimb, Serbia recunoaste ca nu a reusit sa previna omorurile comise de propriile sale forte armate dupa ce acestea au capturat enclava protejata de militari olandezi din castile albastre. La jumatatea lunii iulie 1995, dupa ce au separat barbatii si femeile, fortele sirbilor bosniaci au ucis cu singe rece la Srebrenita circa 8.000 de barbati si adolescenti musulmani bosniaci la sfirsitul razboiului din Bosnia (1992-1995. Mortii au fost inhumati in gropi comune de trupele sirbesti si de gherilele paramilitare in enclava Srebrenita, la 11 iulie 1995. Aceasta drama a fost singurul episod al razboiului din Bosnia care a fost calificat drept genocid de TPI si de Curtea Internationala de Justitie (CIJ). Serbia a minimizat amploarea acestei tragedii si numerosi sirbi il considera pe Ratko Mladici un erou care a luptat pentru cauza sirba. Armata sirba comandata de Ratko Mladici - general sirb cautat inca pentru crime de razboi, a cucerit localitatea chiar de sub nasul trupelor ONU, care trebuiau sa asigure securitatea enclavei decretate "zona sigura".In anii razboiului din Bosnia, campaniile de purificare etnica au alungat din case zeci de mii de refugiati din zonele ocupate de fortele sirbe.


Recunoasterea genocidului, conditie de aderare la UE


Belgradul si-a prezentat candidatura la UE la 22 decembrie 2009 , iar oficialii sirbi si-au exprimat speranta ca tara va obtine statutul de candidat pina la sfirsitul lui 2010. Oficialii europeni au amintit despre ratificarea de catre cele 27 de state membre UE a Acordului de stabilizare si asociere (ASA), un document important pentru apropierea dintre Uniunea Europeana si Serbia. Ca dovada a deschiderii fata de autoritatile de la Belgrad, europenii si-au dat acordul in decembrie pentru punerea in aplicare a unui acord de liber-schimb intre Uniune si Serbia. Tarile membre UE, in special Olanda, insista pentru o ratificare a ASA ce implica o cooperare totala intre Belgrad si TPI in vederea arestarii lui Ratko Mladici si a unui fost oficial al sirbilor din Croatia, Goran Hadzici.Autoritatile de la Belgrad au dat asigurari ca vor face tot posibilul pentru gasirea acestora.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.