SF in viata zilnica: deplasarea obiectelor prin puterea gindului
Deplasarea unei mingi in cadrul unui joc real, precum Mindflex creat de compania Mattel, sau decolarea unei nave spatiale virtuale pilotate doar cu ajutorul puterii mintii, precum in filmul "Razboiul stelelor", considerate adevarate performante care tineau de magie sau de domeniul stiintifico-fantastic, au devenit realitati in universul cotidian al societatii secolului al XXI-lea. In timpul Jocurilor Olimpice de la Vancouver, societatea canadiana Interaxon a propus publicului sa controleze de la distanta, "prin puterea gindului", sistemul de iluminare al cascadei Niagara, al turnului din Toronto sau al Parlamentului din Ottawa, cu ajutorul internetului si al imaginilor video. La Praga, muzicienii din Multimodal Brain Orchestra, purtind casti prevazute cu electrozi, au interpretat diverse compozitii muzicale, fara a-si folosi miinile, in aprilie 2009, in inchiderea conferintei europene "Science beyond Fiction". Pornirea unui televizor, manipularea unui robot, a unei proteze sau a unui scaun cu rotile, scrierea unui text prin alegerea literelor de pe un ecran reprezinta tot atitea aplicatii devenite posibile gratie interfetelor creier-computer, prin interpretarea unor semnale cerebrale, fara a se ajunge totusi la "citirea gindurilor".
Harta afectiva a mintii
Experimentate mai intii in cazul unor persoane cu handicapuri severe, aceste tehnici se orienteaza in prezent catre un public mult mai larg, prin lansarea unor jocuri, precum Mindflex, comercializat recent de compania Mattel in Statele Unite. Compania americano-australiana Emotiv le propune utilizatorilor, prin casca Epoc, echipata cu 14 senzori, o aplicatie "afectiva", care le permite acestora sa isi controleze raspunsurile emotionale cu ajutorul unei "harti a activitatii mintale", furnizata in timp real. Compania le-a dat de inteles producatorilor de jocuri video ca exista posibilitatea "de a adauga o dimensiune suplimentara" in ceea ce priveste interactiunile cu personajele, "ca un raspuns la sentimentele utilizatorului". "Masurarea starii emotionale a unei persoane, astazi, pornind de la o electroencefalograma, este un procedeu extrem de complicat", a declarat Olivier Betrand, directorul departamentului de cercetare de la Institut National de la Santé et de la Recherche Médicale (INSERM). Insa un plasture sau un electrod plasat pe fruntea unei persoane capteaza activitatea muschilor fetei, miscarea ochilor, a sprincenelor, "pentru a recupera o emotie", a explicat Anatole Lecuyer, specialist in cadrul Institut National de Recherche en Informatique et Automatique (INRIA), care a participat la conceperea programului informatic Openvibe. Capabil sa analizeze undele cerebrale in timp real, acest program deschide calea pentru punerea la punct si a altor aplicatii in beneficiul persoanelor cu handicap. In prezent, o serie de jocuri video sint concepute in colaborare cu firma Ubisoft, care a realizat deja, in mai 2009, un program ce permite decolarea unei nave spatiale virtuale pilotate cu puterea mintii.
Riscul manipularii mentale
Si aplicatiile terapeutice sint prevazute in viitorul apropiat. Purtind casti conectate la multi electrozi, pacientii hiperactivi vor putea sa invete sa isi focalizeze atentia, iar persoanele suferind de dureri cronice vor putea sa se simta mai bine, reglindu-si singuri activitatea cerebrala. Folosirea acestor interfete externe presupune acordul persoanelor vizate: "La nivelul actual al tehnologiei moderne, daca persoana nu este motivata, atunci tehnica respectiva nu va functiona", a declarat Anatole Lecuyer. "Astazi, pentru a putea descifra intentiile sau starea mintala a unei persoane, aceasta trebuie sa coopereze", a explicat Olivier Bertrand. Insa, previn expertii in domeniu, odata cu descoperirea tehnicii de implantare a electrozilor in creier, asa cum se practica pentru a trata maladia Parkinson, riscul de manipulare mintala nu este exclus.