Internațional

Clubul select al femeilor lider

Ziarul de Vrancea
11 oct 2005 636 vizualizări
Dupa mai bine de o decada, Angela Merkel este prima femeie care conduce o tara europeana mare

Angela Merkel va fi si prima femeie care conduce una dintre marile tari europene in ultimii mai

mult de zece ani. Inaintea ei, Edith Cresson a ocupat functia de prim-ministru in Franta, dar

numai pentru o perioada scurta, de mai putin de un an, din 15 mai 1991 pina la 12 aprilie

1992. Iar trecerea sa pe la Matignon a fost marcata de o serie de gafe si o oarecare lipsa de

diplomatie.

Angela Merkel este insa comparata cel mai adesea cu Margaret Thatcher. "Doamna de Fier",

singura femeie care a condus vreodata guvernul britanic, a fost si cel mai longeviv sef al

Executivului de la Londra in secolul XX - 11 ani si 209 zile (mai 1979 - noiembrie 1990).

Totusi, "Angie" - cum este supranumita Angela Merkel in Germania - este departe de a fi la fel

de liberala ca "Maggie" - supranumele lui Margaret Thatcher. "Amindoua au pregatire stiintifica

si amindoua sint lideri ai unor partide conservatoare, dar comparatia se opreste aici", a

declarat Gisela Stuart, deputat britanic nascut in Germania. Venirea lui Merkel, nascuta in

fosta Germanie Democrata, la conducerea guvernului federal german promite insa sa aduca o

pata de culoare in pozele de familie de la summiturile europene. Deoarece dintre cele 25 de

state membre UE, numai trei sint conduse de femei: Irlanda - Mary McAleese, Finlanda - Tarja

Halonen si Letonia - Vaira Vike-Freiberga.


Femeile din Nordul Europei avanseaza mai usor

In Europa, tarile nordice, chiar si cele care nu fac parte din Uniunea Europeana, par a fi mai

dispuse sa accepte femei in functii de conducere. Islanda a fost prima tara din lume care a

ales in mod democratic o femeie intr-o functie de conducere (Vigdis Finnbogadottir in 1980),

in timp ce Finlanda, unde Anneli Jaatteenmaki a fost premier timp de trei luni in 2003, a

devenit, in 1906, prima tara europeana care a acordat drept de vot femeilor. Incepind din

1981, Gro Harlem Brundtland a condus in mai multe rinduri guvernul norvegian. Personalitate

marcanta a laburismului in anii \'80, ea s-a distins prin crearea unui guvern in care aproape

jumatate dintre ministri erau femei. Venita din nou la putere intre 1986 si 1989 si apoi intre

1990 si 1996, ea a devenit ulterior director general al Organizatiei Mondiale a Sanatatii. Si in

Suedia, jumatate dintre membrii Guvernului sint femei, ca si aproape jumatate dintre

parlamentari (163 din 349). La alegerile legislative din 2006, o noua miscare politica exclusiv

feminina, Initiativa feminista, se va prezenta cu liste de candidati proprii. In schimb, in sudul

Europei femeile ocupa putine functii politice la nivel inalt. Cu exceptia Portugaliei, unde Maria

de Lurdes Pintasilgo a condus guvernul din 1979 pina in 1980, celelalte tari prefera barbati in

functiile de conducere. Socialistul spaniol Jose Luis Rodrigues Zapatero a organizat o mica

revolutie dupa venirea la putere in aprilie 2004, formind un guvern cu numar egal de ministri

femei si barbati, in prima tara din Europa de Vest care a desemnat o femeie in functia de

ministru - anarhista Federica Montseny in 1936. In Parlamentul italian, numai 10 la suta dintre

deputati sint femei, iar dintre cei 100 de membri ai Guvernului condus de Silvio Berlusconi,

numai doi ministri si sapte secretari de stat sint femei. Turcia a fost condusa, intre 1993 si

1996, de guvernul lui Tansu Ciller, dar in Parlament numai 4,4 la suta dintre mandate sint

detinute de femei. In Guvernul Rusiei lui Vladimir Putin nu figureaza nici o femeie. Valentina

Matvienko, vicepremier din 1998, a parasit functia in 2003, devenind prima femeie guvernator,

in cel de-al doilea oras al tarii, Sankt Petersburg. Angela Merkel nu va putea discuta cu o

femeie nici in privinta unei eventuale aderari a Ucrainei la UE, dupa ce "Doamna de Fier" de la

Kiev, Iulia Timosenko, a fost demisa din functia de premier la 8 septembrie.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.