Noua ordine climatica mondiala, ratata la Copenhaga
La mai bine de 12 ore dupa momentul prevazut pentru inchiderea Conferintei ONU privind clima, dezbaterile continuau simbata dimineata la Copenhaga, fara gasirea unui acord pentru viitorul luptei impotriva incalzirii climatice. Declaratia politica la care s-au alaturat circa 30 de tari, anuntata initial vineri seara ca un acord de presedintele american Barack Obama si de omologul sau francez Nicolas Sarkozy, continua sa se afle simbata dimineata in centrul dezbaterilor dure intre delegatii. "Textul pe care-l avem nu este perfect, pentru ca nu este vorba de un tratat, chiar daca am cerut transformarea sa in instrument juridic constringator din 2010. Cererea a fost facuta in acord cu SUA si UE", a precizat Sarkozy. Noi negocieri vor avea loc la Bonn "in sase luni" pentru pregatirea urmatoarei conferinte asupra climatului, ce se va desfasura la finalul lui 2010 in Mexic, a mai spus Sarkozy. El a estimat ca acordului ii lipsesc doua lucruri: nu a fost stabilit un obiectiv de reducere globala cu 50% a emisiilor de CO2 pina in 2050 si nu a fost stabilita crearea unei organizatii mondiale a mediului, care sa monitorizeze punerea in aplicare a angajamentelor fiecarei tari. Tarile prezente la Copenhaga au acceptat, de asemenea, limitarea cresterii temperaturii medii la 2 grade Celsius, finantarea cu 100 miliarde pe an din 2020 a tarilor in curs de dezvoltare si au fost de acord sa-si stabileasca obiective de reducere a emisiilor de CO2 pina in ianuarie. De asemenea, acestea vor furniza in mod transparent date despre nivelul emisiilor. Din cele 100 miliarde dolari pe an care ar urma sa fie alocate din 2020, 20% vor fi date pentru lupta impotriva despaduririlor, iar 40% va fi dat Africii. Sarkozy a subliniat ca Europa va propune crearea unui organism european asupra mediului, care va controla angajamentele ecologice ale fiecarei tari si va verifica respectarea angajamentelor financiara pentru tarile cele mai sarace. UE si-a mentinut obiectivele de reducere a CO2 cu 80% pina in 2050 si cu 30% pina in 2020.
Negocieri in spatele usilor inchise
Desi prevede crearea unui fond special si a unei sume care se va ridica progresiv la 100 de miliarde de dolari pina in 2020, acordul a fost negociat in secret, in spatele usilor inchise, in contradictie cu regulile multilaterale ale Natiunilor Unite. "Este un acord politic intre sefii de state, nu de un contract, prin care liderii au incercat relansarea masinariei", explica in cursul noptii ministrul francez al mediului, Jean-Louis Borloo. Viitorul negocierilor pentru 2010 continua sa reprezinta principala problema a discutiilor simbata dimineata. Declaratia face apel la incheierea unui acord complet pina la sfirsitul lui 2010. Conferinta trebuie insa sa ajunga la un acord asupra calendarului si formatului lucrarilor pe viitor si sa adopte decizii de procedura, in timp ce cancelarul german Angela Merkel a propus sa gazduiasca cea de-a doua runda de discutii in iunie, la Bonn.
Merkel: "Dracul nu este atit de negru"
Cei mai multi ecologisti considera ca summitul de la Copenhaga a fost un "adevarat fiasco" si sustin ca SUA si China sint principalii vinovati, deoarece nu au fost de acord cu stabilirea unor obiective precise de diminuare a emisiilor de gaze cu efect de sera. Insa, cancelarul german Angela Merkel a declarat ca este contraproductiv sa se spuna numai lucruri negative despre conferinta de la Copenhaga pentru clima. "Cei care spun doar lucruri negative despre Copenhaga se asociaza celor care frineaza, in loc sa permita progrese" in lupta impotriva incalzirii climatice, a declarat ea. "Copenhaga este un prim pas spre o noua ordine climatica mondiala, nici mai mult, nici mai putin", a adaugat Merkel. Merkel, care a propus organizarea unei reuniuni pentru clima in iunie la Bonn, pentru pregatirea conferintei din Mexic de la sfirsitul lui 2010, a chemat "sa se construiasca acum pe Copenhaga".
