Clima planetei se decide la Copenhaga
Intilnirea la nivel inalt isi incheiei astazi portile, fiind asteptati la eveniment peste 110 de sefi de state si de guvern. Participantii la summit spera sa se ajunga la un acord cu privire la reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu 25 pina la 40% fata de nivelul din 1990 pina in 2020 si limitarea incalzirii globale la 2 grade Celsius. Summit-ul a fost organizat pe fondul expirarii in 2012 a Protocolului de la Kyoto (semnat in 1997), care prevede reducerea pina la data expirarii cu 5,2% a cantitatii gazelor cu efect de sera fata de nivelul din 1990. Mandatul Uniunii Europene la summit este reducerea cu 20% a emisiilor de gaze fata de nivelul din 1990 pina in 2020. Negocierile merg foarte greu insa, avind in vedere neintelegerile dintre statele dezvoltate si cele aflate in curs de dezvoltare cu privire la cine si cum sa reduca emisiile. Ziua de ieri a fost marcata de certuri pe tema procedurilor, limitindu-se dezbaterile de fond: elaborarea unei riposte internationale in fata dereglarilor climatice. "Situatia este complet blocata. Am pierdut aproape doua zile de negocieri", a declarat secretarul de stat francez pentru ecologie, Chantal Jouanno. Intre timp, Australia, Franta, Japonia, Norvegia, Marea Britanie si SUA au anuntat un ajutor imediat de 3,5 miliarde de dolari pe trei ani "pentru anularea si, daca este posibil, inversarea deforestarilor din statele in curs de dezvoltare".
Protectia padurilor este una dintre marile mize ale summitului din Copenhaga pentru state ca Brazilia, Indonezia sau cele din Bazinul Congo. In ritmul actual - aproape 15 milioane de hectare pe an, adica suprafata statului Bangladesh - deforestarea este responsabila pentru aproape o cincime din emisiile de gaze cu efect de sera in lume, mai mult decit sectorul transportului. Japonia a propus 19,5 miliarde de dolari, dintre care 15 miliarde din banii publici, pe o perioada de trei ani, pentru a ajuta tarile cele mai vulnerabile in fata impactului schimbarilor climatice. Ajutorul imediat necesar, din 2010 pina in 2012, pentru cele mai vulnerabile state a fost estimat la 30 de miliarde de dolari pe trei ani. Africa si-a revazut in scadere cerintele financiare. Premierul etiopian a evocat cifra de 100 de miliarde de dolari pe an incepind din 2020, mai putin decit cererile formulate pina acum de Uniunea africana. "Pentru ca avem mai mult de pierdut ca altii, trebuie sa devenim mai flexibili", a explicat el.
"Pericolele incalzirii climatice, la fel a grave ca Holocaustul"
Vestile care vin de la Copenhaga nu sint bune, a declarat azi cancelarul german Angela Merkel, optimista totusi ca unii sefi de stat si de guvern ar putea salva negocierile privind clima. In schimb, presedintele francez, Nicolas Sarkozy, nici nu vrea sa se gindeasca la varianta esecului. "E o ipoteza catastrofala", sustine presedintele francez. Mai greu de induplecat este si premierul indian Manmohan Singh. Oficialul nu e de acord cu un acord impotriva incalziri globale, dar care l-ar impiedica sa scoata din saracie milioane de oameni. "Schimbarea climatica nu poate fi tratata mentinind tarile in curs de dezvolare in saracie", a insistat Manmohan Singh. Premierul chinez, Wen Jiabao, a carui tara este primul poluator din lume, a precizat ca este hotarit si sincer sa lupte impotriva schimbarilor climatice. Fostul ministrul brazilian al mediului, Marina Silva, vrea ca liderii sa fie impiedicati sa paraseasca Copenhaga fara sa ajunga la un acord, un compromis necesar pentru salvarea planetei. "Pericolele incalzirii climatice sint la fel de grave precum sclavia sau Holocaustul", a declarat oficialul brazilian.
Romania sustine reducerea cu 30% a emisiilor de carbon
Romania este reprezentata de presedintele Traian Basescu, care a plecat in ieri dupa-amiaza la Copenhaga. "Sustinem fara rezerve obiectivul stabilit de Uniunea Europeana de reducere cu 30% a emisiilor de carbon. Romania considera summit-ul de la Copenhaga un moment foarte important. In lipsa unui acord puternic la conferinta exista riscul ca politicile de reducere a emisiilor de carbon sa nu mai aiba suport juridic", a declarat seful statului, Traian Basescu, la aeroport inainte sa plece spre capitala Danemarcei.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
