Incalzirea globala musca din suprafata Rusiei
Topirea permafrostului - adica a stratului de sol și de roci care cu doar citiva ani in urma nu se dezgheta nici in timpul verii - ameninta industriile gazo-petroliere ruse si diminueaza teritoriul Rusiei, cea mai mare tara din lume, sustine organizatia ecologista Greenpeace. Companiile ruse trebuie sa cheltuiasca pina la 55 de miliarde de ruble (1,3 miliarde de euro sau 1,9 miliarde de dolari) pe an pentru a repara conducte, imobile si poduri deformate de efectele incalzirii si ale topirii teritoriilor inghetate, potrivit unui raport al organizatiei.
"Topirea permafrostului reprezinta cea mai mare amenintare in Rusia pentru companiile petroliere si de gaze", a declarat Vladimir Ciuprov, responsabil al programelor Greenpeace in Rusia. Peste 60% din teritoriul rus se gaseste in zona permafrostului care este traversata de numeroase oleoducte si gazoducte. Aproape 93% din gazul rus si 75% din petrol este extras din aceasta zona, potrivit Greenpeace.
Teritoriul rus se retrage cu 30 de kilometri patrati pe an din cauza topirii gheturilor, fenomen care s-a accelerat in ultimii ani, spune Oleg Anisimov, unul dintre autorii raportului. "Nu este numai o problema economica, dar si o problema geopolitica", a subliniat Anisimov, cercetator la Institutul de hidrologie de la Sankt Petersburg.
Un alt pericol este degajarea in atmosfera a metanului, un gaz cu efect de sera mai puternic decit dioxidul de carbon, emanat ca urmare a descompunerii materiilor oraganice (plante sau animale moarte) din lacurile formate de permafrostul dezghetat. "în Nord este ca o bomba cu metan dotata cu mecanism de intiziere", subliniaza Serghei Kirpotin, biolog la Universitatea Tomsk din Siberia.
Greenpeace ii va prezenta astazi acest raport presedintelui rus Dmitri Medvedev, cu doua saptamini inainte de conferinta ONU pentru clima ce va avea loc la Copenhaga din 7 pina in 18 decembrie. Saptamina trecuta, Rusia si-a revizuit obiectivul de reducere a gazelor cu efect de sera in vederea acestei conferinte, propunindu-si sa emita cu 20% pina la 25% mai putine gaze cu efect de sera pina in 2020 in raport cu 1990, fata de 15% cit isi propunea pina acum.