Sarbatoarea libertatii
Berlinul a sarbatorit ieri 20 de ani de la caderea Zidului, o pagina de istorie ce avea sa dea semnalul de incheiere a Razboiului Rece si sa deschida calea spre reunificarea Germaniei, un an mai tirziu, si a Europei. De altfel, intreaga Europa a fost chemata, inclusiv reprezentantii celor patru puteri care au ocupat militar Germania dupa infrangerea sa in 1945 - SUA, Rusia, Marea Britanie si Franta. Liderii s-au intilnit aseara cu multimea la Poarta Brandeburg, simbol al Berlinului, pe unde trecerea "Zidul rusinii", construit in 1961 pentru a-i impiedica pe cetatenii din Germania comunista (RDG) sa fuga in Vest.
Secretarul de stat american Hillary Clinton, care a sosit duminica in Germania, a chemat la "un parteneriat mai puternic" intre SUA si Europa "pentru a face sa cada zidurile secolului XXI". Presedintele rus Dmitri Medvedev a participat la celebrari, ca si ultimul lider sovietic Mihail Gorbaciov, care a decis la vremea sa sa nu reprime miscarile de reforma si sa le permita satelitilor URSS sa-si regaseasca libertatea.
La 9 noiembrie 1989, regimul comunist din Germania de Est, sub presiunea a sute de mii de oameni care cereau libertatea, a decis sa permita circulatia cetatenilor sai in strainatate. Stringindu-se la punctele de frontiera dintre Berlinul de Est si Berlinul de Vest, germanii din Est si din Vest s-au imbratisat in acea noapte la Berlin, in timp ce Zidul incepea sa cada.
Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a refacut, pe jos, drumul de la fostul punct de frontiera de pe Bornholmer Strasse impreuna cu Gorbaciov si cu Lech Walesa, liderul sindicatului Solidaritatea. Cu ei, Merkel a asistat la caderea unui lant de piese de domino, de 2,5 metri inaltime, decorate de artisti si de tineri din lumea intreaga.
Dupa 20 de ani, populatia lumii este dezamagita de capitalism
Dezamagirea fata de capitalism este aproape generalizata in lume la 20 de ani de la caderea Zidului Berlinului, releva un sondaj realizat in 27 de tari. Numai 11% dintre persoanele intervievate considera ca economia capitalista functioneaza corect, alte 51% fiind de parere ca o reforma si mai multa reglementare sint necesare pentru corectarea disfunctiilor sale. în doar doua tari - SUA (25%) si Pakistan (21%) - mai mult de 20% dintre respondenti cred ca, in forma sa actuala, capitalismul functioneaza bine.
Ancheta, realizata in intervalul 19 iunie - 13 octombrie, pe esantioane nationale insumind 29.033 de persoane, a fost data ieri publicitatii, la aniversarea caderii Zidului si pe fondul unei profunde crize economice si financiare. "Caderea Zidului Berlinului in 1989 ar putea sa nu fi insemnat victoria zdrobitoare a capitalismului de piata libera, contrar aparentelor epocii, in special dupa evenimentele din ultimele 12 luni", a comentat Doug Miller, presedintele institutului de sondare GlobeScan, care a realizat ancheta.
Dintre intervievati, 23% cred ca deficientele capitalismului sint iremediabile si ca un nou model este necesar. Cei mai virulenti sint francezii (43%), urmati de mexicani (38%) si de brazilieni (35%). De asemenea, majoritatea respondentilor din 17 tari cer o mai mare reglementare a lumii financiare, cei mai favorabili fiind brazilienii (87%), chilienii (84%), francezii (76%), spaniolii (73%) si chinezii (71%).
Traian Basescu a explicat misterul Revolutiei din 22 decembrie
"Dupa fuga lui Ceausescu, noua conducere a scos armata in strada si a omorit 1.600 de oameni", sustine actualul sef al statului
Romania a fost singura tara unde, in 1989, fostii conducatori comunisti, dar si conducatorii de dupa executarea lui Nicolae Ceausescu, au utilizat formule propagandistice care au justificat scoaterea Armatei in strada si uciderea a peste 1600 de romani, a declarat presedintele Traian Basescu, comparind tranzitia pasnica din Germania, Polonia, Ungaria, Cehoslovacia cu varsarea de singe din Romania. Seful statului a spus ca in 16-17 decembrie 1989, la Timisoara, se petreceau potrivit "propagandei lui Ceausescu acte de huliganism si dezordine si scandal", iar dupa executarea fostului dictator s-a invocat lupta impotriva teroristilor, iar cei care au preluat puterea "nu au avut nici o ezitare sa utilizeze in continuare Armata impotriva teroristilor". Presedintele a spus ca din acest motiv a decis ca din delegatia care il va insoti la ceremoniile de ieri de la Berlin sa faca parte si Arion Emil Banciu, un tinar student a carui mama, Leontina Banciu, a fost impuscata la Timisoara in data de 17 decembrie 1989, iar trupul sau a fost incinerat la Bucuresti.
Sud-coreenii viseaza si ei la reunificare
Seulul trebuie sa se pregateasca, la 20 de ani de la caderea Zidului Berlinului, pentru eventualitatea in care frontiera sa cu Nordul, ultima mostenita din perioada Razboiului Rece, va ceda subit, a avertizat ieri presa sud-coreeana. Aniversarea caderii Zidului este o "ocazie pentru popoarele celor doua Corei sa reflecteze la realitatea dura a divizarii lor", scrie cotidianul de mare tiraj Dong-A Ilbo. Potrivit publicatiei Korea Herald, un scenariu similar celui german este departe de a fi imprevizibil. "Asa cum caderea Zidului Berlinului i-a luat pe germanii din Vest prin surprindere, caderea frontierei (cu Nordul) i-ar putea surprinde pe sud-coreeni", precizeaza publicatia, amintind de recentele probleme de sanatate ale liderului nord-coreean, Kim Jong-Il. "Problema principala este daca Coreea de Sud este pregatita sau nu pentru o reunificare, dupa modelul Germaniei de Vest. Raspunsul este clar «nu»", adauga cotidianul, insistind pe costul unei reunificari a Coreei.
Coreea de Nord si Coreea de Sud si-au proclamat independenta in 1948, dupa care s-au confruntat militar intre 1950 si 1953, provocind moartea a citeva milioane de persoane de ambele parti. Coreenii sint inca teoretic in razboi, in lipsa unui tratat de pace semnat dupa incheierea ostilitatilor.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
