Strategia lui Obama in politica externa este un esec
"Trebuie sa incepem o noua era de cooperare multilaterala, bazata pe interes si respect reciproc", declara Barack Obama in septembrie la New York, la Adunarea Generala a ONU. La un an de la alegerea sa istorica si de la promisiunea de a se distanta, prin dialog, de diplomatia de confruntare a predecesorului sau George W. Bush, Barack Obama poate fi creditat ca a dat un nou impuls climatului diplomatic mondial, dupa cum arata popularitatea de care se bucura in strainatate sau recentul premiu Nobel pentru Pace.
Rezultatele liderului american se opresc insa aici sau aproape: Iranul continua sa sfideze marile puteri in dosarul nuclear si conflictul din Afganistan se impotmoleste. De asemenea, Obama a dorit sa reporneasca de la "zero" in relatiile cu Rusia, dar nimic nu arata ca Moscova este gata sa-i sustina pe americani in dosarele internationale. "Este intr-adevar vorba despre un dialog pentru a obtine ceva sau doar de dragul vorbitului?", se intreaba Juan Zarate, fost consilier pe probleme de antiterorism al lui Bush si expert in grupul de reflectie de la Washington, Centrul pentru Studii strategice si Internationale. "Problema cu politica miinii intinse este ca permite adversarului sa dicteze termenii dialogului", a adaugat el, in timp ce Iranul a anuntat in cursul acestei saptamini ca respinge acest tip de dialog.
Turneu mondial de scuze
In context, opozitia republicana nu a ratat ocazia de a sublinia lipsa rezultatelor concrete, reprosindu-i lui Obama, ca s-a lansat, de-a lungul diferitelor vizite efectuate in strainatate, intr-un "mare turneu mondial de scuze". Sustinatorii presedintelui afirma, insa, ca politica externa promovata de Obama va da roade, dar ca liderul american are nevoie de timp si ca un singur om nu poate schimba singur lumea. Cu toate acestea, Obama trebuie sa arate ca rabdarea Statelor Unite are limite, spune profesorul Bruce Buchanan, de la Universitatea din Texas. Daca Iranul reprezinta poate testul cel mai serios pentru Obama, celelalte dosare nu sint nici ele deloc usoare: de la sosirea presedintelui american la putere, Coreea de Nord a efectuat al doilea test cu bomba atomica, ostilitatea Cubei nu s-a diminuat deloc si eforturile sale pentru revenirea la dialog in conflictul israeliano-palestinian se lovesc de un zid de indiferenta.
In plus, in timp ce inamicii SUA critica doctrina Obama, nici aliatii Washingtonului nu par dispusi sa urmeze apelul sau la multilateralism: europenii ramin reticenti fata de Afganistan, conflict din ce in ce mai lipsit de popularitate. Noua abordare in relatiile diplomatice a aparut in timpul campaniei pentru prezidentiale. Intrebat atunci daca este dispus sa-i intilneasca direct pe liderii tarilor inamice Statele Unite, Obama a raspuns: "O voi face". Cu toate acestea, el nu a facut acest lucru. "Se vede in cursul presedintiei:Obama are intr-adevar o abordare tehnocratica si pragmatica (...), ceea ce arata ca este cu mult diferit fata de cea din campanie", apreciaza Julian Zelizer, specialist in analizarea mandatelor presedintilor americani la Universitatea Princeton, din New Jersey.