Opiul afgan face mai multe victime occidentale decit razboiul
Cu 92% din opiul produs in lume, Afganistanul alimenteaza o piata de 65 de miliarde de dolari, finantind insurgentii si gruparile criminale, in special in Asia Centrala, Rusia si Balcani, arata raportul ONU publicat la Viena. Consumat de 15 milioane de toxicomani, acest drog provoaca moartea a circa 100.000 de persoane anual si intensifica propagarea virusului HIV. Astfel, numarul anual al victimelor produselor opiacee in tarile membre NATO (100.000) este de cinci ori mai mare decit pierderile suferite de Alianta in Afganistan, in opt de razboi. Si Rusia (30.000 de morti) a inregistrat mai multe decese provocate de droguri intr-un an decit in cei 10 ani de razboi din Afganistan, subliniaza raportul ONU. In pofida unei usoare scaderi din 2007, productia de opiu din Afganistan a explodat in 10 ani, pentru a atinge 6.900 de tone in 2009, peste consumul mondial. Pina recent, lupta impotriva traficantilor nu figura, insa, in mandatul fortelor NATO de la fata locului. Insa "implicarea directa a talibanilor in traficul cu opiu le permite sa finanteze un aparat de razboi din ce in ce mai sofisticat si mai amplu", a subliniat Costa, amintind ca fundamentalistii nu ezita sa colaboreze cu organizatiile criminale. Talibanii obtin in prezent pina la 160 de milioane de dolari pe an din aceasta activitate. La fel de ingrijorator este faptul ca traficul cu opiu si veniturile pe care le genereaza sint distribuite in Pakistan si in intreaga Asie Centrala, unde risca sa alimenteze "un terorism la scara larga, amenintind resursele energetice", subliniaza agentia ONU. Zonele tribale de la frontiera afgano-pakistaneza, pe unde tranziteaza 40% din opiul afgan, au devenit "cea mai mare zona de liber schimb din lume pentru tot ceea ce este ilegal: droguri, arme, elemente pentru fabricarea bombelor, dar si fiinte umane", afirma Costa.
Romania confisca doar 2% din heroina afgana ce o tranziteaza
Romania se afla pe ruta balcanica a traficului de heroina afgana, dar nu intercepteaza decit 2% din fluxul ce o tranziteaza, atrage atentia ONU. 30% din heroina afgana ajunge in Europa, in special pe ruta balcanica, ce porneste din Iran. Urmatorul punct important pe aceasta ruta este Turcia, de unde narcoticele dunt trimise catre Bulgaria, Grecia, Albania si Romania. Din totalul de 110 tone de heroina afgana care ajung anual in Europa, circa 80% (85 de tone) sint aduse pe ruta balcanica. Restul vine prin Rusia (Asia Centrala-Rusia), pe ruta Marii Negre (Iran-Azerbaidjan-Georgia-Marea Neagra), prin Pakistan (cu avionul), Africa (pe cale maritima si aeriana) si Asia de Sud-Est (pe cale aeriana). In ultimii ani, probabil din cauza instabilitatii din ce in ce mai mari din Caucaz, traficul de heroina pe ruta Marii Negre a luat amploare. ONU subliniaza ca tarile din Europa de Sud-Est, inclusiv state membre NATO precum Romania, Grecia si Bulgaria, intercepteaza mai putin de 2% din cantitatea de heroina care le tranziteaza. Astfel, in conditiile in care cantitatea de heroina si morfina transportata in Europa de Sud-Est anual este estimata la 90 de tone, autoritatile reusesc sa confiste numai 1,5 tone, in medie. Intre 2002 si 2006, autoritatile romane au confiscat 180 de kilograme de heroina, adica 2% din cantitatea totala confiscata in Europa. In ceea ce priveste consumul de heroina, in Romania exista 23.940 de utilizatori, care consuma 730 de kilograme de heroina, respectiv 1% din consumul total din Europa, arata raportul ONUDC publicat la Viena.