Internațional

Premiul Nobel pentru Literatura - ultima condamnare a comunismului din Romănia

Ziarul de Vrancea
9 oct 2009 412 vizualizări
Herta Müller, scriitoarea germana care a emigrat in 1987 din Romănia ca sa scape de hartuirea Securitatii, a fost distinsa cu multrivnitul premiu pentru ca "a schitat un peisaj al dezradacinarii cu concizia poeziei si franchetea prozei"

Academia suedeza, care a acordat ieri premiul Nobel pentru literatura scriitoarei germane de origine romana Herta Müller, spune ca romanele sale creeaza "imaginea vietii cotidiene intr-o dictatura impietrita". Cunoscuta pentru operele sale care descriu viata in timpul regimului totalitar al lui Ceausescu, Herta Müller a fost recompensata pentru ca "a schitat un peisaj al dezradacinarii cu concizia poeziei si obiectivitatea prozei", a anuntat Academia suedeza. "Romanele sale «Vulpoiul era deja vinator», «Herzier» si «Convocarea» dau cu detaliile lor cizelate o imagine a vietii cotidiene a unei dictaturi impietrite", precizeaza Academia. De altfel, scriitoarea s-a numarat incepind din 1999 printre favoritii la obtinerea premiului, iar anul acesta era unul dintre numele vehiculate cel mai des ca posibil laureat.


Carti si premii


Nascuta la 17 august 1953 in satul sasesc Nitchidorf dintr-o margine a judetului Timis, Herta Müller a emigrat in Germania de Vest in 1987 impreuna cu sotul ei, scriitorul Richard Wagner, dupa ce i-a fost interzisa publicarea in Romania unde critica in mod deschis regimul, si dupa ce legaturile ei cu studentii si scriitorii de limba germana din Aktionsgruppe Banat au intrat in atentia Securitatii. Mama scriitoarei a fost, la rindul ei, deportata intr-un lagar din Uniunea Sovietica, astazi pe teritoriul Ucrainei.

Temele recurente in poezia si proza autoarei sint: despartirea, emigrarea, parasirea unui loc fara a ajunge la vreo destinatie. Lucrarile eseistice ilustreaza trecutul Romaniei, trecutul personal al autoarei, realitatea vietii dinainte de 1990 si al realitatii de dupa 1990.

Volumul "Herzier" (aparut in limba romana in 2006 la Editura Polirom cu titlul "Animalul inimii", in traducerea Norei Iuga) a fost distins cu Premiul International IMPAC Dublin Literary Award, in 1998, pentru cea mai buna carte a unui autor strain. în limba romana au mai aparut: "Regele se-nclina si ucide" (Editura Polirom, 2005, "Este sau nu este Ion" (Editura Polirom, 2005; volum de poezie colaj). Cel mai recent volum al scriitoarei, tradus in romana de Nora Iuga, este "în coc locuieste o dama" (2006). Müller a publicat peste 20 de volume cu succes la public si critica, in prezent fiind considerata unul dintre cei mai importanti scriitori de limba germana. De altfel, ea a fost distinsa cu numeroase premii germane si internationale si este membra a Academiei Germane pentru Limba si Poezie.


Teama de fantome


Romania postcomunista nu a dezbracat toate mastile ororii comuniste, dintre care cea mai perfida ramine cea a delatiunii, iar cea mai crunta cea a "anihilarii intimitatii", spunea Herta Müller in cel mai recent articol al sau, publicat in luna iulie a acestui an in Germania, vorbind despre drama totalitara si despre societatea de dupa, neiesita inca de sub mina fier a Securitatii.

Tot zbuciumul din comunism, cind lupta era una a constiintei, pentru pastrarea demnitatii si a oazei de intimitate, i se pare scriitoarei o repetitie care frizeaza absurdul, intr-o Romanie inca prafuita de dosarele grele si infame ale Securitatii.

"Serviciul secret al lui Ceausescu nu a fost dizolvat, ci doar redenumit in SRI (Serviciul Roman de Informatii). Iar acesta a preluat, dupa declaratiile proprii, 40% dintre cadrele Securitatii. Probabil procentajul real este si mai mare. Iar ceilalti 60% astazi sint pensionari (cu pensii triple fata de toti ceilalti) sau sint cei care invirt azi economia de piata. Exceptind diplomatia, un fost colaborator poate ocupa azi in Romania orice functie", transeaza Herta Müller.

Aflarea adevarului si, mai ales, deconspirarea colaboratorilor regimului opresiv nu au fost o provocare pentru societatea romaneasca, spune scriitoarea, care povesteste ca solicitarea de a-si vedea dosarul de la Securitate a ramas fara raspuns.

în luna iulie 2008, Herta Müller a publicat o scrisoare deschisa, in Frankfurter Rundschau, in care isi exprima indignarea ca fosti colaboratori ai aparatului represiv din Romania, Andrei Corbea-Hoisie si Sorin Antohi, sint invitati la scoala de vara ICR din Germania. în aceeasi zi in care scriitoarea publica scrisoarea, Richard Wagner scrie in Der Tagesspiegel articolul "A invata de la turnatori", cu subtitlul "Institutul Cultural Roman adreseaza invitatii colaboratorilor Securitatii. Ar putea fi o intrunire interesanta - sau totul va fi din nou ca si cum nu s-ar fi intimplat nimic?".


Nobelul este revansa Hertei Müller


Nominalizarea scriitoarei a stirnit ecouri ample in lumea literara romaneasca. Filosoful Andrei Plesu marturiseste ca ar inventa pentru Herta Müller un premiu Nobel pentru calitate umana si ca prin gestul de recunoastere al Comitetului Nobel, adevarurile despre trecutul Romaniei si despre ce a insemnat viata in comunism capata o legitimitate universala.

Scriitorul Mircea Mihaies spune ca plutea in aer ca un roman sa cistige prestigioasa distinctie, iar speranta lui este ca, impulsionate de aceasta recunoastere, cartile premiantei vor fi traduse integral in romana.

Criticul Paul Cernat se bucura ca Herta Müller a cistigat premiul Nobel pentru literatura, insa recunoaste ca nu se astepta, considerind ca pentru Romania este o situatie dificila si delicata si ca acest premiu este revansa scriitoarei pe care regimul din anii \'80 a facut-o sa plece.

Criticul Alex Stefanescu, care a primit cu surpriza si, totodata, cu bucurie vestea, s-a aratat convins ca distinctia, una meritata, cu siguranta, ii va face pe romani sa se apropie mai mult de literatura.

Recompensarea Hertei Müller, o scriitoare "onesta" si extraordinara, este un gest de reparatie istorica, a spus pentru NewsIn Nicolae Manolescu. Istoricul Marius Oprea a mers mai departe, afirmind ca, daca acum ne-o asumam pe Herta Müller ca romanca, sa ne-o asumam atunci pe deplin si sa ne asumam mesajul ei; daca, insa, asumam doar pe jumatate ce s-a intimplat astazi, atunci ea are tot dreptul sa critice in continuare Romania.




În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.