Internațional

Nobel pentru ribozomi

Ziarul de Vrancea
8 oct 2009 478 vizualizări
Cercetarile ar putea deschide calea fabricarii unor noi antibiotice

O cercetatoare din Israel, un britanic si un american sint laureatii Nobel pentru chimie. Ada Yonath, Venkatraman Ramakrishnan si Thomas A. Steitz au fost distinsi cu Nobelul pentru cercetari in structura si functionarea ribozomilor si a legaturilor acestora cu crearea de noi antibiotice. Comitetul Nobel recompenseaza, astfel, studiile intreprinse intr-unul dintre cele mai "importante domenii ale vietii": modalitatea in care ribozomii transforma informatia ADN in viata. Ribozomii produc proteine care controleaza chimia din toate organismele vii. "Toti ribozomii sint cruciali pentru viata si, de asemenea, folositori pentru crearea ne noi antibiotice", potrivit comunicatului Comitetului Nobel. Venkatraman Ramakrishnan (Marea Britania), Thomas A. Steitz (SUA) si Ada E. Yonath (Israel) au descris cum arata ribozomii si cum functioneaza ei la nivel atomic. Toti trei au utilizat metoda numita cristalografia razelor X, pentru a radiografia pozitia fiecaruia dintre sutele de mii de atomi care formeaza ribozomul. In interiorul fiecarei celule din organism, exista molecule ADN, care contin amprente ale felului in care fiinta umana arata si functioneaza. Dar molecula ADN este pasiva si aici intervine rolul crucial al ribozomilor, care transforma amprentele in materie vie. Bazati pe informatia ADN, ribozomii produc proteine: hemoglobina, anticorpii, hormoni precum insulina si altele. Sint zeci de mii de proteine in corpul omenesc, cu diferite forme si functii, care construiesc viata la nivelul chimic. Fara ribozomi functionali, bacteriile nu pot supravietui, acesta fiind motivul pentru care ribozomii pot fi utilizati in crearea unor noi antibiotice. Cei trei laureati au generat modele 3D care arata legaturile dintre antibiotoce si ribozomi. Aceste modele sint astazi folosite in cercetare pentru a dezvolta noi antibiotice, se mai arata in motivatia juriului.

Anul trecut, Nobelul pentru chimie a fost decernat cercetatorilor americani Roger Tsien, in virsta de 56 de ani, de la Universitatea California, si Martin Chalfie, in virsta de 61 de ani, de la Universitatea Columbia, precum si colegului lor japonez Osamu Shimomura, in virsta de 80 de ani, care lucreaza insa tot in Statele Unite, la un laborator al marinei. Ei au descoperit "proteina fluorescenta verde" (GFP), care a devenit un instrument-cheie al biochimiei, a anuntat Comitetul Nobel. Prima data aceasta proteina a fost observata in 1962 la o specie de nevertebrate, meduza Aequorea victoria.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.