NATO propune un sistem antiracheta comun cu Rusia
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, s-a pronuntat ieri pentru interconectarea, la un moment dat, a sistemelor de aparare antiracheta ale Statelor Unite, NATO si Rusiei. "Tarile noastre si armatele nostre vor deveni din ce in ce mai vulnerabile la atacuri cu rachete, iar interesul fundamental al NATO si al Rusiei este explorarea posibilitatii de a interconecta, la momentul potrivit, a sistemelor de aparare antiracheta ale Statelor Unite, NATO si Rusiei", a declarat Rasmussen in primul sau discurs important dupa investirea in functie, in luna august. Aceasta propunere reia o idee evocata pentru prima data de NATO si Rusia in 2008 si intervine a doua zi dupa ce Washingtonul a anuntat ca renunta la proiectul de scut antiracheta in Europa Centrala.
De asemenea, Rasmussen a propus o intarire a cooperarii intre Alianta Nord-Atlantica si Rusia si revigorarea dialogului in cadrul Consiliului NATO-Rusia. "Cred ca este posibil ca NATO si Rusia sa o ia de la inceput", a declarat Rasmussen intr-un discurs tinut la Bruxelles. De asemenea, secretarul general al NATO i-a oferit Rusiei posibilitatea de a trece in revista impreuna "noile provocari ale adresa securitatii" in secolul al XXI-lea.
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a cerut Rusiei sa se alature occidentalilor pentru "a exercita maxim de presiuni" asupra Iranului, in vederea renuntarii la ambitiile nucleare. Pina acum, Moscova a refuzat sa sustina ideea unor sanctiuni consolidate impotriva Iranului.
Ambasadorul rus la NATO, Dmitri Rogozin, a calificat drept "foarte pozitive" propunerile de cooperare consolidata cu Rusia prezentate de secretarul general al Aliantei. "Cred ca discursul lui Rasmussen a fost foarte pozitiv si constructiv si trebuie sa analizam impreuna" propunerile, a spus el, la Bruxelles.
AFP: Momentul ales de SUA ridica semne de intrebare
Momentul ales de presedintele american pentru a anunta renuntarea la proiectul de scut antiracheta, pe care predecesorul sau l-a sustinut cu inflacarare, a lasat loc la interpretari, fiind privit fie ca o dovada de bun simt militar, fie ca un schimb strategic cu Rusia.
Este adevarat ca aceasta noua ruptura rasunatoare de politica lui George W. Bush intervine intr-o conjuctura diplomatica delicata si ca vizeaza direct tari care fac o impresie puternica in Statele Unite: Rusia, mosternitoare a fostului inamic numarul unu al SUA, URSS, si noul dusman Iranul. Administratia Obama a trebuit sa investeasca multa energie pentru a reduce la tacere suspiciunile potrivit carora a renuntat la proiectul propus de Bush pentru a intra in gratiile Rusiei sau acuzatiile ca subestimeaza pericolul iranian.
Guvernul a explicat ca a optat pentru un proiect mai bine adaptat si mai ieftin, pentru ca amenintarea iraniana a fost reevaluata si pentru ca au fost facute progrese tehnice in apararea antiracheta. Aceasta agenda incarcata a alimentat, de altfel, speculatiile ca Obama incearca sa obtina o sustinere rusa mai puternica decit anterior impotriva programului nuclear iranian.
General rus: SUA iau in considerare si Romania pentru amplasarea noului scut
SUA ar putea instala elemente ale unui scut antiracheta in Turcia, Israel, Bulgaria si Romania, dupa ce au renuntat la Polonia si Cehia, scrie presa rusa, citind un general.
in interviul pentru Nezavisimaia Gazeta, fostul sef al Statului Major al Fortelor Strategice Ruse, Victor Esin, a spus ca primeste decizia presedintelui american Barack Obama cu un optimism precaut. Potrivit lui Victor Esin, "chestiunea legata de vinzarea catre Turcia a unor sisteme Patriot in valoare de 7,8 miliarde dolari este inclusa in planurile americanilor de amplasare regionala a scutului antiracheta. "Americanii cred ca pericolul, din partea rachetelor iraniene, poate fi contracarat printr-un scut regional. Ceea ce presupune amplasarea sistemelor Patriot in Israel, precum si in Turcia. Nu este exclus ca noul sistem antiracheta THAAD sa poata fi amplasat in Bulgaria si Romania", a mai spus el, potrivit Nezavisimaia Gazeta.