Marea Britanie a ajutat Israelul sa isi dezvolte programul nuclear
Presa internationala a facut cap de ziar nu de putin ori pentru a evidentia eforturile Uniunii Europeane si Statelor Unite ale Americii depuse pentru a convinge Iranul sa renunte la dezvoltarea programului de inarmare nucleara. între argumentele invocate figureaza si intentia de a preintimpina riscul pe care l-ar putea prezenta pentru Israel, eventualitatea ca Iranul sa se afle in posesia bombei atomice. Nici unui lider politic european nu i-a venit ideea sa determine eventual si Israelul sa semneze acordul de neproliferare sau sa-l faca sa renunte la dezvoltarea programului sau de inarmare nucleara. Ba mai mult, Marea Britanie a vindut in secret Israelului materiale pentru programul nuclear initiat in 1958 de statul evreu, conform unor documente oficiale citate de BBC News online. Documentele din Arhiva Nationala Britanica releva faptul ca 20 de tone de apa grea in valoare de 1,5 milioane lire sterline au fost exportate catre Israel. Apa grea era necesara in procesul de obtinere a plutoniului la reactorul nuclear din Dimona, in desertul Neghev, unde Israelul este banuit ca ar detine circa 200 de focoase nucleare. Nu a fost impusa nici o conditie referitoare la utilizarea in scopuri pasnice a materialelor, oficialii britanici declarind ca o astfel de masura ar fi fost "exagerata". In 1961, Israelul a mai cerut Marii Britanii inca un export de apa grea, insa existenta reactorului de la Dimona si posibilul program de inarmare nucleara fusesera facute publice de catre Daily Express, ceea ce a determinat Ministerul de Externe sa blocheze afacerea. Cu toate ca nu a efectuat teste nucleare publice si nu recunoaste ca ar detine arme nucleare, Israelul nu a semnat Tratatul de Neproliferare Nucleara. De remarcat este ca nici Indiei si nici Pakistanului nu au semnat asa ceva – ambele state fiind, spre deosebire de Iran, puteri nucleare scapate de sub control. Cu aceste state Europa intretine in continuare relatii foarte bune.