Gazoductul Nabucco si-a primit botezul
Patru state ale Uniunii Europene - Romania, Bulgaria, Ungaria si Austria - si Turcia au semnat ieri, la Ankara, acordul interguvernamental pentru tranzitul gazoductului Nabucco, destinat sa diminueze dependenta UE de gazul rusesc. Premierul turc Recep Tayyip Erdogan a prezidat ceremonia de semnare a acordului, in prezenta premierilor sau reprezentantilor Austriei, Bulgariei, Ungariei si Romaniei. Din partea Romaniei a participat premierul Emil Boc.
Proiectul Nabucco prevede construirea unui gazoduct pentru transportarea a pina la 31 miliarde de metri cubi de gaz pe an, gaz ce provine din Asia Centrala, spre UE, trecind prin Turcia si sud-estul Europei.
în afara de premierul irakian Nuri al-Maliki, la Ankara s-au dus si presedintele georgian Mihail Saakasvili, un reprezentant al Azerbaidjanului si reprezentantul secretarului de stat american pentru energie Richard Morningstar.
Un sfert din gazul folosit in Europa provine in prezent din Rusia, iar un diferend intre Rusia si Ucraina, punct de tranzit esential, a dus la intreruperea livrarilor spre Europa.
Nabucco, lansat in 2002, ar urma sa intre in serviciu in 2014, iar costul sau este estimat la 7,9 miliarde de euro. Erdogan a subliniat, inainte de semnare, ca "munca nu s-a incheiat odata cu semnarea, din contra, acum incepe".
Turkmenistanul, care are rezerve mari de gaz, a furnizat o sustinere pretioasa pentru Nabucco vineri, anuntind ca este gata sa se asocieze. Europenii asteapta inca cordul unor tari-cheie, ca Uzbekistanul sau Kazahstanul.
Nabucco va aduce gaz din est spre vest si, conform acordului, din vest spre est, a explicat comisarul european pentru Energie, Andris Piebalgs. Aceasta dispozitie tehnica "va permite furnizarea de gaz Turciei, in caz de criza", din reteaua europeana, a precizat el.
Erdogan a declarat ca Nabucco "va pune Turcia intr-o pozitie importanta" in ceea ce priveste securitatea energetica din Europa si va ajuta tara in eforturile sale de a se alatura UE.
Rusii n-au ars gazul de pomana
Nabucco este in concurenta cu un alt proiect de gazoduct, South Stream, dezvoltat de Gazprom si italianul ENI, care va lega Rusia de Bulgaria, prin Marea Neagra.
Compania rusa Gazprom s-a concentrat pe modificarea rutelor sale de export dupa ce, la inceputul anului 2006, a fost implicata intr-o disputa cu Ucraina legata de preturile gazelor. între timp, companiile occidentale Shell si British Petroleum au fost nevoite sa cedeze controlul unor proiecte energetice de mari dimensiuni grupului Gazprom, pe fondul presiunii exercitate de Kremlin. De atunci, Gazprom a lansat o ruta nordica de transport, cunoscuta drept North Stream, ce face legatura directa cu Germania pe sub Marea Baltica, acest proiect fiind realizat in consortiu cu grupurile E.ON si Wintershall, acesta din urma fiind o divizie a BASF.
In sudul continentului, proiectul gazoductului South Stream va trece prin Marea Neagra, pornind din Novorosiisk spre portul bulgar Varna, apoi prin Balcani spre Italia si Austria. South Stream va avea aproximativ aceeasi ruta ca si Nabucco, cu exceptia Romaniei. Astfel, dupa ce va trece pe sub Marea Neagra, conducta va iesi la suprafata in Bulgaria, urmind apoi a se desparti in doua ramuri, una indreptindu-se catre Austria si Slovenia si cealalta catre sudul Italiei. Europa de Sud si Sud-Est ocupa deja un rol important in exporturile rusesti de energie. Constructia South Stream ar oferi statelor de tranzit din Balcani surse mult mai mari de venituri, tariful mediu european de tranzit fiind intre 2,4 -3,2 de dolari pentru 1.000 metri cubi transportati pe 100 de kilometri. în proiect mai sint implicate Bulgaria, Serbia, Ungaria si Grecia.
Conducta South Stream va avea o lungime de 900 kilometri, primele livrari de gaze naturale prin conducta South Stream ar trebui sa inceapa in 2015, desi initial era vorba de 2013, iar costul estimat este intre 10 si 15 miliarde de euro.