Cum trebuie sa fie presedintele Europei?
Jose Manuel Barroso nu are inca certitudinea ca va ramine la conducerea Comisiei Europene, dar o noua batalie se profileaza deja pentru o alta functie importanta, cea de presedinte al UE, prevazuta in Tratatul de la Lisabona. Statele membre au divergente in ceea ce priveste profilul pe care trebuie sa il aiba aceasta functie. Problema ar putea fi una dintre principalele provocari pe care o va avea de solutionat Suedia, care a preluat ieri presedintia UE de la Cehia. Functia de presedinte permanent al Consiliului European, cu un mandat de doi ani si jumatate ce poate fi reinnoit, este una dintre principalele inovatii pe care le aduce Tratatul de la Lisabona. Documentul ar trebui sa intre in vigoare, daca irlandezii il aproba prin referendum in octombrie si procesul de ratificare se incheie in Polonia, Cehia si Germania. Presedintele UE ar trebui sa devina figura Europei in lume si sa raspunda unei intrebari pe care o punea in 1970 Henry Kissinger: pe cine suni, daca vrei sa vorbesti cu Europa?
Suedia nu vrea o personalitate puternica
Problema este ca nu toate statele membre sint de aceeasi parere in ceea ce priveste profilul candidatului ideal pentru aceasta functie. Ar trebui el sa fie un fost sef de guvern de prim-plan, precum Tony Blair, care va folosi la maximum posibilitatile date de functie? Sau este nevoie de o personalitate mai degraba neutra? Suedia inclina spre a doua optiune. Presedintele UE "va trebui sa fie un punct de echilibru intre cei care vor o personalitate puternica si cei care vor pe cineva care sa se limiteze la a prezida Consiliul European", din care fac parte sefii statelor membre, "fara a-l pune pe planul doi pe presedintele Comisiei", avertizeaza premierul suedez Fredrik Reinfeldt. "Tarile mici si medii", precum Suedia, "sint mai putin dornice sa aiba un lider puternic, pentru ca vad in el riscul de a fi dominate de tarile mari", a adaugat el intr-o intilnire de saptamina aceasta cu presa.
Parisul vizeaza un mic "Napoleon"
Dar la Paris, exista o cu totul alta viziune asupra acestei prestigioase functii. "Daca intra in vigoare Tratatul de la Lisabona, eu vreau ca primul presedinte al Consiliului sa fie o personalitate puternica si ambitioasa, pentru Europa merita acest lucru", declarat presedintele Nicolas Sarkozy la jumatatea lunii iunie la Bruxelles. Sarkozy a fost primul, in 2007, care a lansat numele lui Tony Blair. Candidatura fostului premier britanic este sustinuta si de seful guvernului italian Silvio Berlusconi, care considera ca "Tony Blair este personalitatea ideala" pentru ca are "carisma". "Il sustinem pe Tony, dar trebuie sa convingem celelalte tari", a spus si actualul premier britanic Gordon Brown. Tony Blair porneste insa in aceasta cursa cu un handicap major. Stinga europeana, familia sa politica, "nu vrea sa auda de el", pentru ca a sustinut razboiul din Irak si reprezinta o stinga liberala cazuta in dizgratie intre timp, potrivit unui oficial guvernamental suedez.
Pe de alta parte, cota fostului premier socialist spaniol Felipe Gonzalez, in virsta de 67 de ani, a inceput sa urce. El a fost numit, la sfirsitul anului 2007, la conducerea unui grup de reflectie asupra viitorului UE. Gonzales ar avea "energia si capacitatea" de a indeplini aceasta functie, spune despre el seful diplomatiei europene, Javier Solana, care a fost ministru in guvernul condus de acesta. Suedia, ca si alte tari mici din UE, considera ca viitorul presedinte al Consiliului ar trebui sa lase o parte din initiativa presedintiei semestriale a UE, care va fi mentinuta, potrivit Tratatului de la Lisabona. Presedintia UE ar urma sa gestioneze majoritatea reuniunilor ministeriale.
"Acest sistem nu a fost bine conceput si este o sursa de potentiale conflicte", considera un diplomat european. Nu in ultimul rind, alegerea viitorului presedinte UE va trebui sa respecte o ecuatie ce include celelalte functii importante din Uniune - presedintia Comisiei, presedintia Parlamentului, functia de sef al diplomatiei. Liderii europeni doresc varietate in privinta originilor geografice ale titularilor si a apartenentei lor politice.
O romanca a murit in explozia de la Viareggio
Autoritatile din Italia au comunicat faptul ca printre victimele exploziei de la Viareggio exista si un cetaten roman, o femeie, a declarat purtatorul de cuvint al MAE, Alin serbanescu. MAE este in legatura cu autoritatile italiene pentru a lua toate masurile necesare in aceasta situatie. Informatia ca o romanca se numara printre victimele exploziei de luni noapte din Viareggio fusese anuntata de cotidianul online Affari Italiani, care cita autoritatile locale. Potrivit acestei surse, femeia are virsta in jur de 40 de ani si era ingrijitoarea unei batrine de 90 de ani, care a murit si ea in explozie. Saptesprezece persoane au murit in explozie, potrivit ultimului bilant dat publicitatii de autoritati si citat de presa italiana. Dintre acestea, cinci sau sase nu au fost inca identificate, iar o lista oficiala a acestora nu exista pentru moment.
Trei explozii violente, urmate de un incendiu, s-au produs luni seara, cu scurt timp inainte de miezul noptii in gara situata in centrul orasului de pe coasta Liguriei, distrugind doua imobile de locuinte. Alte cel putin patru imobile au fost afectate.
Accidentul a fost provocat de deraierea unui vagon-cisterna dintr-un convoi de 14 vagoane ce transportau GPL (gaz petrol lichefiat).
Rusii beau mai mult alcool decit in anii \'90
Presedintele Dmitri Medvedev, ingrijorat ca populatia consuma mai mult alcool in prezent decit in anii \'90, i-a indemnat pe rusi sa bea mai putin. "Bem mai mult in prezent decit in anii \'90, desi acelea erau timpuri dificile", a declarat Medvedev. Ministrul sanatatii Tatiana Golikova urmeaza sa puna la punct o strategie impotriva consumului de baturi alcoolice. "Trebuie sa pregatim un program corespunzator si sa luam masurile adecvate", a declarat Medvedev. Un raport realizat de revista medicala The Lancet saptamina trecuta a aratat ca alcoolul provoaca o jumatate dintre decesele inregistrate in rindul rusilor cu virste intre 15 si 54 de ani. Votca face parte din cultura Rusiei, in pofida eforturilor liderilor precedenti de a pune capat acestui obicei.
O campanie impotriva alcoolului, lansata in 1986 de presedintele Mihail Gorbaciov, a dus la o dezvoltare masiva a productiei ilegale de alcool de slaba calitate, rusii incepind astfel sa bea parfumuri sau alte lichide de acest tip care contin alcool.
Scaderea populatiei din Rusia ii ingrijoreaza insa pe lideri. Un raport al ONU din luna aprilie a aratat ca alimentatia nesanatoasa, fumatul si consumul masiv de alcool a provocat un numar mare de bolnavi de inima si, combinate cu emigratia si mortile violente, ar putea provoca scaderea populatiei ruse de la 142 de milioane, in prezent, la 131 de milioane de persoane, in 2025. Potrivit revistei The Lancet, citata de AFP, speranta de viata a rusilor este de 59 de ani pentru barbati si 72 de ani pentru femei.
Un vames moldovean a fost concediat pentru ca este cetatean roman
Un agent vamal moldovean care are dubla cetatenie a fost concediat pentru refuzul de renuntare la nationalitatea romana, Curtea Constitutionala din R.Moldova stabilind ca decizia este corecta. Agentul vamal Vasile Zbirciog a contestat in justitie decizia de eliberare din functie, dar Curtea Constitutionala a decis ca legea in baza careia a fost concediat respecta Constitutia tarii. Vamesul destituit se poate adresa Curtii Europene a Drepturilor Omului, unde are loc deja un proces privind interdictiile impuse moldovenilor cu dubla cetatenie, dupa o serie de plingeri ale reprezentantilor opozitiei. Potrivit unei surse oficiale, agentii vamali care au dubla cetatenie sint depistati prin verificarea "Monitorului Oficial " al Romaniei. Un consilier juridic de la Serviciul vamal a explicat insa ca vamesii care detin cetatenia altor state decit Romania, spre exemplu cea a a Rusiei, Ucrainei sau Bulgariei, nu pot fi identificati din cauza lipsei de acces la surse de informatii utile. Dupa ce s-a aflat ca agentul vamal Vasile Zbirciog are si cetatenie romana, i s-a cerut sa renunte fie la pasaportul romanesc, fie la postul de vames.
Guvernul bulgar va fi sanctionat pentru fuga investitorilor straini
Alegatorii bulgari vor sanctiona probabil in 5 iulie guvernul socialist, pe care il considera vinovat de criza economica si de retragerea investitorilor straini, de care depindea tara.
Fluxul de bani din strainatate in Bulgaria s-a injumatatit in primele patru luni ale anului, la 995 de milioane de euro. Unii investitori chinezi si din Orientul Mijlociu intra pe piata, dar economistii se asteapta ca investitiile externe directe sa scada cu cel putin 50% in 2009, la la trei sau 3,5 miliarde de euro. Criza nu a afectat deocamdata atit de grav Bulgaria ca Letonia si Ungaria, dar un studiu realizat la inceputul lunii iunie arata ca 38% dintre bulgari se tem ca isi vor pierde locurile de munca in urmatoarele sase luni, iar peste jumatate au renuntat la vacantele de vara sau la modernizarea locuintelor.
Guvernul socialist, care pare ca se indreapta spre o infringere la alegerile din 5 iulie, a dat asigurari ca rata somajului, in prezent de 7%, va ramine sub 10%. Autoritatile sustin ca anii de politici fiscale prudente si rezervele in valuta de 22,7 miliarde de leva - peste 30% din PIB - vor apara economia. Nemultumirea fata de esecurile coalitiei conduse de socialisti domina in prezent dezbaterea publica, iar alegerile vor fi cistigate, potrivit sondajelor, de partidul de opozitie GERB, al primarului Sofiei Boiko Borisov. Studiile arata ca 80% dintre cei 7,6 milioane de bulgari vor un alt guvern.
Fabricile se inchid in serie
in multe orase din tara, fabricile de textile turce si elene s-au inchis, dezvoltatorii britanici si spanioli au inghetat proiectele imobiliare iar fabricile de metale sau de fertilizante, controlate de companii straine, au redus productia. Capital nou ar putea veni din China, a treia economie a lume, care urmareste sa isi diversifice baza de investitii, sau din unele tari arabe, cred expertii. Luna trecuta, compania chineza constructoare de masini Great Wall a inceput sa construiasca o fabrica, in timp ce alti investitori chinezi sint interesati de proiecte energetice, printre care centrale eoliene si o rafinarie petroliera.
Unii analisti cred ca o treime dintre cei 150.000 de angajati din industria textilelor, in care cifra de afaceri a fost intre 2,5 si trei miliarde de euro, isi vor pierde locurile de munca anul acesta, in conditiile in care investitorii cauta forta de munca mai ieftina in Republica Moldova si Ucraina. Constructiile, sectorul imobiliar si serviciile financiare - spre care s-a orientat in ultimii patru ani cea mai mare parte a celor sase miliarde de euro investitii externe anuale - se afla intr-un punct mort. Deficitul de cont curent al Bulgariei a ramas la nivelul periculos de 22% din PIB, unul dintre cele mai mari din UE, iar anii in care populatia a trait din credite ieftine au scos la iveala lipsa de lichiditati. Daca Sofia va fi nevoita sa apeleze la rezerva sa in moneda straina pentru a acoperi deficitul, ar putea fi nevoita in cele din urma sa renunte la a-si mai tine moneda legata de euro. Faptul ca leva este legata de euro este considerat multi drept o garantie a stabilitatii economice.
Analistii considera ca Sofia trebuie sa ofere o promisiune realista de imbunatatire a infrastructurii si sa obtina rezultate in lupta impotriva coruptiei pentru a cistiga din nou incredere Bruxelles-ului, pentru a putea accesa fondurile europene care i-au fost rezervate, in valoare de 11 miliarde de euro, si sa atraga din nou investitorii.
Politia iraniana recunoaste senin ca 20 de persoane au fost ucise
20 de manifestanti au fost ucisi iar peste 1.000 arestati in timpul manifestatiilor provocate de realegerea contestata a presedintelui Mahmoud Ahmadinejad, a anuntat politia. "Politia a arestat 1.032 persoane in violentele recente de la Teheran. Un mare numar dintre ei au fost eliberati, iar altii fac obiectul unei anchete din partea tribunalelor public si revolutionar", a spus Ismail Ahmadi Moghaddam, seful politiei iraniene. "Nici un politist nu si-a pierdut viata in ciocniri, dar 20 de manifestanti au fost ucisi", a adaugat el. Liga iraniana pentru drepturile omului, cu sediul la Paris, a estimat in urma cu citeva zile ca 2.000 de persoane au fost arestate in cursul manifestatiilor. Adversarii lui Ahamdinejad in scrutinul din 12 iunie au contestat realegerea sa si au acuzat autoritatile de frauda. Consiliul Gardienilor Constitutiei a confirmat victoria sefului statului luni.
