Internațional

Ţările ortodoxe privesc cu ochi buni “războiul” Rusiei cu Occidentul

Ziarul de Vrancea
12 mai 2017 584 vizualizări

Populaţia din statele în care creştinismul răsăritean este majoritar sprijină ideea unei contraponderi a Moscovei la valorile occidentale n acelaşi sondaj mai arată că în ţările majoritar ortodoxe există o legătură mai puternică între religie şi mândrie naţională, spre deosebire de ţările catolice din Estul Europei

La aproape trei decenii de la căderea regimurilor comuniste, sprijinul pentru o poziţie puternică a Rusiei capabilă să echilibreze influenţa globală a Occidentului rămâne răspândit în cele mai multe ţări majoritar ortodoxe, o excepţie de menţionat în acest sens fiind reprezentată de Ucraina, potrivit unui sondaj realizat de institutul Pew Research Center. Peste jumătate dintre respondenţii români, mai precis 52%, s-au declarat favorabilii ideii că puterea Rusiei este necesară pentru a echilibra influenţa Occidentului.

Totuşi, românii cred în proporţie de 82% că este în interesul ţării noastre să aibă o colaborare apropiată cu ţările occidentale şi cu Statele Unite.

Credinţe similare sunt împărtăşite şi de alte ţări ortodoxe, sprijinul pentru o poziţie puternică a Rusiei capabilă să echilibreze influenţa Occidentului fiind de 56% în Bulgaria, 61% în Republica Moldova, 70% în Grecia şi 80% în Serbia. În mod surprinzător, acest sprijin pentru o poziţie puternică a Rusiei nu este corelat în mod obligatoriu cu o ostilitate faţă de ţările occidentale sau faţă de Statele Unite. Realizatorii sondajului cred că aceste date sunt marcate de doi factori, credinţa ortodoxă şi ideea că valorile ţărilor ortodoxe intră în conflict cu valorile promovate de către Occident.

De asemenea, 65% dintre respondenţii români susţin ideea că Rusia are o obligaţie de a proteja populaţiile ortodxe din afara graniţelor sale, în vreme ce procentul coboară la 62% în Republica Moldova. Din punct de vedere economic, companiile ruse nu sunt văzute atât de bine de către români precum cele care au capital american. În acest sens, 37% dintre respondenţii români cred că companiile ruse au o influenţă bună, iar procentul creşte semnificativ la 66% pentru companiile originare din Statele Unite.

Acest studiu conţine date adunate din 18 ţări central şi est-europene, unde credinţele religioase ocupă un loc important în societate. Printre ţările incluse în studiu se numără Armenia, Belarus, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Lituania, Letonia, Georgia, Grecia, Ungaria, Republica Moldova, Polonia, România, Rusia, Serbia şi Ucraina.


Democraţia nu-i încantă pe moldoveni


Doar 26% dintre moldoveni sprijină ideea că democraţia este preferabilă oricărui alt regim politic, iar 44% dintre respondenţii de peste Prut cred că un regim nondemocratic este preferabil în anumite circumstanţe, potrivit aceluiaşi sondaj. În România, 52% dintre respondenţi cred că democraţia este preferabilă în comparaţie cu orice alt regim politic şi românii sunt mai puţin înclinaţi să creadă că un regim nondemocratic este preferabil în anumite circumstanţe, doar 28% susţin această idee.

Acelaşi sondaj mai arată că în ţările majoritar ortodoxe există o legătură mai puternică între religie, identitate şi mândrie naţională. În acest sens, 74% dintre respondenţii români cred că este important să fii ortodox pentru a te numi cetăţean al României, iar alţi 54% se declară mândri pentru că provin din România. România nu conduce totuşi lista ţărilor majoritar ortodoxe în care apartenenţa la religia ortodoxă este văzută drept extrem de importantă pentru identitatea naţională, lista fiind condusă cu 82% de către Armenia, care este urmată de Georgia şi Serbia. Moldovenii sunt mai puţin înclinaţi decât românii să creadă că apartenenţa la religia ortodoxă este importantă pentru identitatea naţională, iar doar 63% dintre respondenţi susţin această idee în stânga Prutului.

Mândrie naţională înregistrează numere mai mici în ţări predominant catolice, doar 40% dintre maghiari sunt mândri de ţara lor, iar acest procent scade la 34% şi 29% pentru Estonia, respectiv Letonia.



 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.