MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Un avion american s-a întors pe Terra după o misiune secretă de aproape doi ani
X-37B, un avion fără echipaj uman la bord, care seamănă cu o navetă spaţială în miniatură, a aterizat pe o pistă folosită în trecut pentru fostele navete spaţiale americane, ce au fost retrase din circulaţie în anul 2011.
Acest avion spaţial, construit de Boeing, decolase în mai 2015 de la baza spaţială Cape Canaveral, la bordul unei rachete Atlas 5, construită de United Launch Alliance, un parteneriat între Lockheed Martin şi Boeing.
Avionul X-37B, unul dintre cele două modele de acest tip aflate în flota U.S. Air Force, a efectuat o serie de experimente - ce nu au fost precizate de autorităţile americane - într-un interval de peste 700 de zile petrecute pe orbită. Aceasta a fost a patra şi, totodată, cea mai îndelungată misiune realizată în cadrul acestui program secret, coordonat de Air Force Rapid Capabilities Office. Aceste avioane spaţiale ”realizează reduceri ale riscului, experimente şi operaţii conceptuale pentru dezvoltarea tehnologiilor aferente vehiculelor spaţiale reutilizabile”, a precizat U.S. Air Force, fără să ofere alte detalii. Costul acestui program este, de asemenea, clasificat.
Secure World Foundation, o asociaţie non-profit care promovează exploatarea pacifistă a spaţiului, spune că discreţia extremă păstrată de autorităţi în jurul avionului X-37B sugerează că un hardware folosit în operaţiuni de spionaj a fost testat sau evaluat la bordul acestui avion. Vehiculul are o lungime de nouă metri şi o anvergură a aripilor de 4,5 metri, fiind de patru ori mai mic decât fostele navete spaţiale americane. X-37B, cunoscut şi sub numele de Orbital Test Vehicle (OTV), a zburat pentru prima dată în spaţiu în aprilie 2010 şi s-a întors pe Terra după opt luni. A doua misiune a fost lansată în martie 2011 şi a durat 15 luni, iar în cadrul celei de-a treia, avionul a decolat în decembrie 2012 şi a revenit pe Terra după 22 de luni.
Investitori importanţi îi cer lui Trump să respecte acordul de la Paris
Investitori cu active de peste 15.000 de miliarde de dolari în administrare cer guvernelor, în frunte cu Statele Unite, să aplice acordul pentru climă de la Paris, în pofida avertismentelor de retragere din partea preşedintelui american Donald Trump. ”Ca investitori instituţionali pe termen lung credem că atenuarea schimbărilor climatice este esenţială pentru protejarea investiţiilor noastre”, se arată într-o scrisoare semnată de 214 de investitori instituţionali, publicată ieri. Semnatarii cer tuturor naţiunilor să îşi respecte angajamentele asumate prin acest acord. Între semnatari se află fondul de pensii California Public Employees Retirement System şi alte fonduri de pensii din Suedia până în Australia. Scrisoarea se adresează guvernelor statelor din G7, înaintea unui summit al organizaţiei care va avea loc în Italia pe 25-26 mai, şi liderilor din G20 care se vor întâlni în Germania în iulie. Trump va anunţa în următoarele zile dacă îşi va respecta promisiunea din campanie de a renunţa la Acordul de la Paris din 2016, care are ca obiectiv limitarea creşterii temperaturilor prin renunţarea treptată la carburnaţii fosili. Uniunea Europeană a încercat să îl convingă pe Trump, care vrea să dezvolte industria cărbunelui în SUA, de a respecta acordul. Consilierii lui Trump au avertizat că ar putea apărea probleme legale, dacă Washingtonul rămâne în acord dar îşi va dilua angajamentele asumate. Oficiali guvernamentali din aproape 200 de ţări se vor întâlni la Bonn în perioada 8-18 mai, pentru a lucra asupra detaliilor Acordului de la Paris.
Norvegia va sacrifica 2.000 de reni pentru a eradica o maladie
Guvernul norvegian a autorizat, luni, sacrificarea unei cirezi de aproximativ 2.000 de reni cu speranţa de a eradica o boală gravă, maladia debilitantă cronică (MDC), după detectarea câtorva cazuri pe teritoriul acestei ţări, primele cunoscute în Europa. Această boală, cunoscută şi sub numele de encefalopatie a cervidelor, deja prezentă în America de Nord, este contagioasă - fără cazuri cunoscute de transmitere la om - şi constă într-o alterare a comportamentului animalului infectat, însoţită de o pierdere progresivă în greutate, până la moarte. Agentul infecţios a fost detectat pentru prima dată în Europa anul trecut, în Norvegia: trei cazuri cunoscute de reni infestaţi, în aceeaşi cireadă, şi două cazuri de elani infestaţi - un caz considerat mai puţin grav, deoarece aceste animale nu trăiesc în grup.
Pentru a împiedica propagarea bolii, Autoritatea norvegiană pentru control alimentar a decis sacrificarea cirezii în cauză, care numără între 2.000 şi 2.200 de reni ce trăiesc în stare de sălbăticie în regiunea muntoasă Nordfjella din sud-vestul ţării. Cireada vizată, care reprezintă aproximativ 6% din populaţia norvegiană totală de reni, va trebui să fie sacrificată până la data de 1 mai 2018, a precizat Ministerul Agriculturii.
Aproximativ 200 de migranţi s-ar fi înecat în ultimele zile în Marea Mediterană
Mai mulţi supravieţuitori au mărturist că aproximativ 200 de migranţi şi-au pierdut viaţa în ultimele zile în urma unor naufragii din Marea Mediterană. Între timp, mai multe cadavre au fost aduse de valuri pe o plajă libiană, transmite Reut Aproximativ 7.500 de migranţi au fost recuperaţi joi în urma unor operaţiuni comune a pazei de coastă din Italia şi Libia. Însă, supravieţuitorii din două grupuri separate au mărturisit că sute de persoane s-au înecat după ce ambarcaţiunile în care se aflau au început să se dezumfle înainte de sosirea salvatorilor din Marea Mediterană. Reprezentanţii pazei de coastă italiene au precizat că peste 60 de migranţi şi-ar fi pierdut viaţa, potrivit supravieţuitorilor aduşi la mal în Sicilia în urma naufragierii unei ambarcaţiuni cu 120 de persoane în largul coastei Libiei.
Între timp, paza de coastă libiană a salvat în weekend şapte supravieţuitori. Aceştia din urmă au mărturisit că o barcă cu 170 de migranţi la bord s-a scufundat în Marea Mediterană. Printre migranţii dispăruţi s-ar număra treizeci de femei şi nouă copii. De asemenea, 11 cadavre au fost aduse în ultimele zile de valuri pe o plajă din apropiere de Zawiya. Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi a anunţat că peste 1.150 de migranţi au decedat sau au dispărut în primele cinci luni ale anului în încercarea de a ajunge pe coastele italiene din Libia.
