Internațional

Cele mai inovatoare universităţi din Europa

Ziarul de Vrancea
5 mai 2017 274 vizualizări
O micuţă universitate din Belgia predă lecţii Europei Principalele centre educaţionale din Europa tind să fie găzduite de oraşe importante precum Londra, Berlin şi Paris. Dar inima inovaţiei europene nu este o metropolă majoră, ci un mic oraş din regiunea Flandra din Belgia. Aceasta este concluzia celui de-al doilea clasament anual al celor mai inovatoare universităţi din Europa, realizat de Reuters.

Lista identifică şi clasifică instituţiile de învăţământ care fac cel mai mult pentru a promova ştiinţa, a inventa noi tehnologii şi a contribui la stimularea economiei globale. Conform acestui clasament publicat la 3 mai, cea mai inovatoare universitate din Europa, pentru al doilea an consecutiv, este KU Leuven din Belgia. Această instituţie de aproape 600 de ani a fost fondată de papa Martin al V-lea, dar în prezent este mai bine cunoscută pentru tehnologie decât pentru teologie: KU Leuven menţine una dintre cele mai mari organizaţii independente de cercetare şi dezvoltare din lume. În anul fiscal 2015, cheltuielile pentru cercetare ale acestei universităţi au depăşit 454 milioane de euro şi portofoliul său de brevete include în prezent 586 de familii active, fiecare reprezentând o invenţie protejată în mai multe ţări. Cercetătorii săi prezintă mai multe brevete decât majoritatea celorlalte universităţi de pe continent, iar cercetători din afara acestui centru citează frecvent invenţiile KU Leuven în propriile lor cereri de brevet. Acestea sunt criterii cheie în clasamentul Reuters al celor mai inovatoare universităţi din Europa.

Romania, pe lista ruşinii

Cea de-a doua cea mai inovatoare universitate din Europa este Imperial College London, instituţie ai cărei cercetători au fost responsabili pentru descoperirea penicilinei, dezvoltarea holografiei şi inventarea fibrei optice. Locul al treilea este ocupat de Universitatea din Cambridge, care a fost asociată cu 91 de laureaţi ai premiilor Nobel de-a lungul istoriei sale de 800 de ani. Iar instituţia de pe locul al patrulea, Universitatea Tehnică din München, a dus la crearea a peste de 800 de companii din 1990, inclusiv o varietate de startupuri high-tech în diverse industrii, precum energie regenerabilă, semiconductori şi nanotehnologie. În general, aceleaşi ţări care domină politica şi afacerile europene domină şi clasamentul celor mai inovatoare universităţi din Europa. Universităţile germane reprezintă 23 din cele 100 de instituţii de pe listă, mai mult decât orice altă ţară, iar Marea Britanie se află pe locul al doilea, alături de Franţa, fiecare cu câte 17 instituţii. Dar aceste trei ţări sunt, de asemenea, printre cele mai populate şi bogate pe continent. Raportându-ne la aceşti factori, constatăm că ţările cu populaţii mult mai mici şi economii modeste le depăşesc adesea pe cele mari.
Republica Irlanda are doar trei şcoli în această listă, dar, cu o populaţie de mai puţin de 5 milioane de locuitori, aceasta se poate lăuda cu mai multe universităţi inovatoare pe cap de locuitor în top 100 decât orice altă ţară din Europa. Pe aceeaşi bază pe cap de locuitor, a doua ţară cea mai inovatoare pe listă este Danemarca, urmată de Belgia, Elveţia şi Olanda. Germania, Marea Britanie şi Franţa se situează în mijloc, ceea ce ar putea indica faptul că performează mai puţin decât vecinii lor mai mici. Având în vedere calculul pe cap de locuitor, niciuna dintre aceste ţări nu deţine nici măcar jumătate din cât are Irlanda.
Unele ţări au o performanţă foarte slabă. Rusia este cea mai populată ţară din Europa şi are a cincea cea mai mare economie din regiune, dar niciuna dintre universităţile sale nu se numără printre cele din Top 100. Alte absenţe notabile sunt universităţile din Ucraina sau România — fapt ce dezvăluie o altă diviziune între Europa de Vest şi de Est, scrie Reuters.
Pentru a realiza clasamentul celor mai inovatoare universităţi din Europa, Clarivate Analytics (fosta divizie Intellectual Property & Science a Thomson Reuters) a început identificând mai mult de 600 de organizaţii globale care au publicat cele mai multe articole în revistele academice, inclusiv instituţii educaţionale, organizaţii non-profit şi instituţii finanţate de guverne.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.