MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Trump laudă UE că face o ”treabă bună” rămânând unită după Brexit
Preşedintele american Donald Trump a lăudat Uniunea Europeană (UE) că a făcut ”o treabă foarte bună” prin faptul că s-a unit după decizia Marii Britanii de a părăsi blocul, într-un interviu pentru Financiar Times. ”Aş fi crezut, atunci când s-a întâmplat, că mai multe ţări au să urmeze, însă cred într-adevăr că Uniunea Europeană începe să acţioneze unită”, a declarat Trump despre decizia Marii Britanii de a părăsi UE. Preşedintele american a lăudat blocul că a făcut ”o treabă foarte bună în a se apropia” după şocul rezultatului referendumului din 23 iunie. El a lăudat UE pentru că a adoptat ”alt spirit în a se menţine unită”.
Trump revine astfel asupra predicţiei sale din ianuarie, potrivit căreia ”alte ţări vor pleca” din bloc în urma Brexitului, pe care l-a catalogat apoi drept un lucru ”minunat”. Aceste declaraţii, pe care le-a făcut într-un interviu comun pentru ziarele The Financial Times şi Bild înainte să fie investit în funcţie, i-au înfuriat pe liderii europeni.
UE ”n-are nevoie de sfaturi din afară”, îi replica dur preşedintele francez Francois Hollande, iar cancelarul german Angela Merkel declara la vremea respectivă pentru presă că ”europeni îşi au soarta în propriile mâini”.
În acest interviu pentru Financial Times, Trump mai pretinde că Brexitul va fi un lucru pozitiv pentru ambele părţi de la masa negocierilor. ”Eu cred de fapt că va fi o afacere formidabilă pentru Regatul Unit şi cred că va fi foarte, foarte bună şi pentru Uniunea Europeană”, apreciază el.
În campania prezidenţială a lui Trump a participat Nigel Farage, un actor-cheie în referendumului cu privire la Brexit, care i-a îndemnat anul trecut pe alegătorii americani să voteze cu miliardarul populist antisistem.
Polonezii vor inculpa doi controlori de trafic ruşi pentru accidentul de la Smolensk
Procurorii polonezi au anunţat ieri că îi vor inculpa pe doi controlori de trafic ruşi că au provocat în mod intenţionat accidentul de avion din 2010 în care şi-au pierdut viaţa preşedintele polonez din perioada respectivă, Lech Kaczysnki, şi alte 95 de persoane. Potrivit procurorilor, mai multe dovezi, inclusiv o analiză a înregistrării discuţiilor dintre piloţi şi controlorii de trafic aerian ruşi justifică decizia. „O analiză a dovezilor (...) le-a permis procurorilor să formuleze noi acuzaţii împotriva controlorilor de trafic aerian, cetăţeni ai Federaţiei Ruse”, a declarat procurorul general adjunct polonez, Marek Pasionek. Magistraţii de la Varşovia au afirmat şi că redeschiderea sicrielor victimelor, care fuseseră sigilate în Rusia, a arătat că, în două cazuri, rămăşiţele se aflau în coşciugele greşite, precum şi că în cinci sicrie se aflau fragmente din alte cadavre.
Procurorii au precizat că vor lucra cu laboratoare din străinătate pentru a verifica dacă există urme de explozibili pe rămăşiţele victimelor.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a subliniat că circumstanţele tragediei au fost deja studiate atent. „Şi cu siguranţă nu este posibil să fim de acord cu astfel de concluzii”, a precizat el.
Accidentul aviatic din apropiere de Smolensk, în vestul Rusiei, s-a soldat cu moartea preşedintelui polonez Lech Kaczynski, a soţiei sale, a şefului băncii centrale, precum şi a conducerii armatei şi a mai multor parlamentari.
O anchetă desfăşurată de precedentul Guvern a conchis că a fost vorba de o eroare de pilotaj, dar partidul PiS, aflat în prezent la guvernare şi condus de fratele geamăn al liderului mort, Jaroslaw Kaczynski, susţine că este posibil să fi fost vorba de o explozie la bord. Până în prezent, Rusia a refuzat să returneze epava avionului Poloniei, stat membru NATO şi UE, invocând propria sa anchetă.
Lituania: Rusia poate ataca statele baltice în numai 24 de ore
Rusia a dezvoltat capacitatea de a lansa un atac vizând statele baltice în numai 24 de ore, ceea ce limitează opţiunile NATO de a răspunde, dacă nu are deja forţe militare desfăşurate în regiune, a avertizat ieri serviciul lituanian de informaţii. Serviciul de spionaj a avertizat, în evaluarea sa anuală a ameninţărilor, că Rusia şi-a consolidat forţele în regiunea Kaliningrad, anul trecut, ceea ce a redus timpul necesar pentru lansarea unui atac. Printre măsurile luate de Moscova se numără desfăşurarea de aeronave de luptă Su-30 şi de sisteme de rachete ce pot ataca nave aproape oriunde în Marea Baltică. „Acesta este un semnal că NATO trebuie să îşi îmbunătăţească viteza de decizie”, a spus ministrul lituanian al Apărării, Raimundas Karoblis. „Timpul de reacţie al NATO nu este atât de rapid pe cât ne-am dori să fie”, a adăugat el. Anul acesta, NATO desfăşoară aproximativ 1.000 de militari în fiecare dintre statele baltice şi în Polonia, ce se vor alătura contingentelor mai mici americane aflate deja în regiune. „Forţa este adecvată pe termen scurt, dar pe termen mediu, am vrea o capacitate mai mare, şi nu numai trupe terestre, ci şi (sisteme – n.r.) de apărare aeriană şi capacităţi de a contracara orice blocadă”, a explicat Karoblis.
Rusia monitorizează şi blochează frecvenţe radio folosite de piloţi NATO deasupra Mării Baltice şi foloseşte nave comerciale şi de cercetare pentru supraveghere, se mai arată în raport. De asemenea, serviciul de informaţii a atras atenţia că există riscul unor „incidente deliberate sau accidentale” implicând trupele ruse şi belaruse care iau parte la exerciţii militare planificate pentru luna martie.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins temerile ca o nouă exacerbare a sentimentului antirus. „Este o rusofobie totală, continuă rusofobia isterică”, a spus el.
Vucici este noul preşedinte sârb
Rezultatele aproape complete ale scrutinului prezidenţial de duminică din Serbia confirmă victoria zdrobitoare a premierului în exerciţiu Aleksandăr Vucici în primul tur. Comisia Electorală de Stat a anunţat ieri, după numărarea a 91% din buletinele de vot că Vucici a obţinut 55% din voturile exprimate şi că este urmat de candidatul liberal Sasa Jankovici (16%) şi Luka Maksimovici (9%). Triumful în scrutinul de duminică reprezintă un impuls major pentru Vucici, care urmează să-şi consolideze şi mai mult controlul pe care-l exercită asupra puterii.
Un fost naţionalist, care se prezintă ca un reformator proeuropean, Vucici a promis că va integra această ţară balcanică în Uniunea Europeană şi va consolida în acelaşi timp relaţia tradiţională a Serbiei cu Rusia.
Premierul Canadei, pregătit să-l bată pe actorul Matthew Perry
Justin Trudeau s-a declarat pregătit să îşi ia revanşa într-un meci de box cu Matthew Perry, după ce starul serialului ”Prietenii tăi/ Friends” a dezvăluit într-o emisiune de televiziune, la jumătatea lunii martie, că ”l-a bătut” pe actualul prim-ministru al Canadei, în copilărie, pe terenul de sport al unei şcoli din Ottawa, în urmă cu 35 de ani.
Politicianul canadian a publicat acest mesaj pe Twitter pe 1 aprilie, de Ziua Păcălelilor, cu o intenţie umoristică vădită. ”M-am gândit ceva timp la treaba asta. Ştiţi ceva? Cine nu şi-a dorit să îi tragă un pumn lui Chandler? Ce zici despre o revanşă, Matthew Perry?”, a scris Justin Trudeau pe contul lui de Twitter.
La jumătatea lunii martie, Matthew Perry a dezvăluit în emisiunea TV prezentată de Jimmy Kimmel că ”l-a bătut” în copilărie pe Justin Trudeau. Incidentul s-a petrecut în şcoala primară.
