Internațional

NYT: Încurajaţi de Trump, est-eurpenii înăspresc tonul faţă de ONG-uri

Ziarul de Vrancea
13 feb 2017 152 vizualizări
otidianul american dă exemplul liderilor PSD care l-au acuzat pe miliardarul George Soros că se află în spatele protestelor generate de OUG 13

Liderii populişti din Europa Centrală şi de Est, inclusiv din România, încurajaţi de semnalele administraţiei Trump, înăspresc simultan modul în care tratează organizaţiile non-guvernamentale, la un moment dat apărate de Washington, comentează New York Times.
În România, unde sute de mii de manifestanţi anticorupţie au ieşit pe străzi în ultimele săptămâni, liderul partidului de guvernare l-a acuzat pe Soros că a „finanţat răul” şi a promis că îl va învinge. În Ungaria, unde mişcarea a atins cel mai mare nivel, susţinătorii premierului Viktor Orban demonizează ONG-urile „finanţate din străinătate” – în special pe cele sprijinite de George Soros, miliardarul liberal american – pe care le acuză că vor să inunde Europa cu refugiaţi musulmani şi că vor să transforme naţiunile „creştine” în bastioane multiculturale ale globalizării de stânga. De altfel, purtătorul de cuvânt al lui Orban, Zoltan Kovacs, a descris organizaţiile drept „agenţi străini finanţaţi din bani străini”.
Gergely Gulyas, un vicepreşedinte Fidesz, a admis că victoria lui Trump a creat un climat geopolitic mai atractiv pentru actualii lideri unguri, însă a precizat că nu acesta este motivul decisiv pentru acţiunile vizând ONG-urile. „Cred că am fi făcut acest lucru chiar şi dacă ar fi câştigat Hillary Clinton”, a spus el.
Oficiali de la guvernare de la Budapesta au început să critice ONG-urile finanţate din străinătate în 2013. În anul următor, anchetatori ai statului au vizat organizaţiile care au primit bani prin granturi norvegiene – fonduri folosite de ţara scandinavă pentru a promova egalitatea socială şi economică în foste state comuniste. Agenţii au controlat birourile din Budapesta ale trei organizaţii şi au cerut documente de la alte câteva zeci. Însă raportul final al anchetatorilor, publicat în toamna anului 2016, nu a găsit nicio încălcare gravă a legii. Ulterior, Guvernul de la Budapesta a propus noi restricţii legislative privind aceste organizaţii. Oficialii Fidesz nu au detaliat aceste restricţii deocamdată, însă unii oficiali au cerut ca liderii ONG-urilor să îşi facă publice finanţele personale.

“O nouă oportunitate internaţională pentru Ungaria”

Reprezentanţi ai societăţii civile spun că noul ton al Casei Albe este o oportunitate majoră pentru ca Orban să limiteze influenţa ONG-urilor.
„Îl consideră un moment istoric”, a declarat Jozsef Peter Martin, director executive al fililalei ungare a Transparency International. „Situaţia geopolitică s-a schimbat”, a adăugat el. „Orban a discutat despre era Trump ca despre o nouă oportunitate internaţională pentru Ungaria”, a explicat Marta Pardavi, cofondatoarea Comitetului Helsinki Ungaria, care primeşte circa 30% din fonduri de la fundaţii sprijinite de Soros.
Timp de mai bine de o jumătate de o secol, în care Europa s-a confruntat cu urmările celui de-al Doilea Război Mondial şi apoi a scăpat de cătuşele sovietice, organizaţiile neguvernamentale sprijinite de SUA au fost active pe tot continentul şi au fost solicitate adesea să explice stilul occidental de capitalism democratic pentru oamenii care nu îl cunoşteau. Prezenţa lor a nemulţumit de multe ori liderii autoritari de pe continent, care le consideră, în cel mai bun caz, surse de iritare, şi în cel mai rău, o ameninţare.
Prin tradiţie, administraţiile SUA, democrate sau republicane, au promovat răspândirea democraţiei şi au apărat cu înverşunare aceste ONG-uri. Însă Trump spune că nu va impune sistemul politic american altor ţări şi i-a încurajat pe unii dintre liderii controversaţi din Europa. De asemenea, el a criticat Uniunea Europeană şi a minimalizat importanţa unor principii democratice – inclusiv prin criticile sale frecvente la adresa presei.
Fostul premier autocrat macedonean Nikola Gruevski a cerut o „de-soros-izare” a societăţii, şi-a descris adversarii politici drept „soros-işti” şi a inspirat în ianuarie o campanie numită „Opriţi Operaţiunea Soros”. Liderul partidului de guvernare din Polonia, Jaroslaw Kaczynski, a declarat că organizaţii finanţate de Soros vor „societăţi fără identitate” şi a susţinut eforturi noi pentru a le reglementa. Eforturi similare au fost lansate sau s-au intensificat şi în Serbia, Slovacia şi Bulgaria după victoria lui Trump.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.