"Cartea albă" a lui Junker: Cinci scenarii pentru Europa post-Brexit
Preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker şi-a prezentat ieri ideile prin care UE ”să deschidă un nou capitol” după şocul Brexitului, îndemnându-i pe liderii de la nivel naţional la ”unitate şi leadership” pentru a scoate Europa din marasm. Într-o ”Carte albă”, el a propus cinci scenarii, care merg de la o Europă care se mulţumeşte să fie o piaţă unică şi până la o Uniune Europeană şi mai integrată decât în prezent, trecând printr-o Europă ”cu mai multe viteze”. Şeful CE nu şi-a exprimat vreo preferinţă, în acest document de aproximativ 30 de pagini, însă a îndeamnat statele membre UE să se inspire din el în vederea pregătirii summitului de pe 25 martie de la Bruxelles, cu ocazia marcării a 60 de ani de la semnarea Tratatului fondator al Uniunii.
Pană la finalul anului nu se va decide “mare lucru”
”Contribuţia” sa enumeră cinci piste diferite. Una sugerează ca Europa să se ”recentreze” asupra pieţei unice, ţinând astfel cont de faptul că Cei 27 ”nu sunt capabili să găsească un teren de înţelegere într-un număr tot mai mare de domenii”. Altă pistă propune, din contră ”să facem mai mult împreună”, prin extinderea competenţelor împărtăşite de Cei 27 şi accelerând luările de decizii UE. Între cele două, el trasează căi intermediare, ca cea a unei Europe cu mai multe viteze, ”în care cei care vor mai mult fac mai mult” împreună, în domenii ca apărarea, de exemplu, fără să fie blocate de cele mai reticente. Comisia a optat să nu detalieze, în acest stadiu, fiecare scenariu în parte, dorind ca, într-o primă fază, să provoace dezbaterea, pe care doreşte să o vadă avansând încă din acest an, pentru a se finaliza la alegerile europene din iunie 2019. ”Până în noiembrie sau decembrie anul acesta nu se va putea decide mare lucru, din cauza alegerilor din Franţa şi Germania”, a comentat pentru AFP Janis Emmanouilidis de la Centrul de politică europeană, un think tank cu sediul la Bruxelles. După aceea, ”va depinde de capacitatea Parisului şi Berlinului de a găsi o cale de consens care să nu fie doar cel mai mic numitor comun” despre viitorul UE, apreciază el.
“Polonezii vor exact acelaşi lucru ca francezii?”
În ultimele zile, Juncker a pledat în mod public în favoarea unei Europe care să-şi asume să avanseze ”cu mai multe viteze”, pentru a depăşi opoziţiile care blochează prea adesea anumite proiecte. ”Ungurii şi polonezii vor exact acelaşi lucru ca germanii şi francezii? Am mari îndoieli”, a subliniat el la începutul lui februarie, într-un interviu pentru un post de radio german, arătând astfel cu degetul prăpastia tot mai mare care desparte anumite ţări din Est şi din Vest. Cancelarul german Angela Merkel a pledat, şi ea, pentru ca anumite ţări europene să meargă înainte în grupuri mici, în anumite domenii, la fel ca şi preşedintele francez François Hollande. Cei doi lideri au prevăzut să se întâlnească pe 6 martie, la Versailles, pentru a discuta despre viziunea lor cu privire la viitorul UE cu şefii guvernelor spaniol Mariano Rajoy şi italian Paolo Gentiloni.
Anunțuri ZdV Premium
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 1
Adaugă comentariu
ojacicabhibah, acum 2606 zile, 16 ore, 6 minute, 15 secunde 
