Fosila unei reptile revoluţionează teoria evoluţionistă
Cercetătorii au declarat că fosila neobişnuitei reptile ce se hrănea cu peşti, numită Dinocephalosaurus, care a trăit în urmă cu circa 245 de milioane de ani, modifică datele cunoscute până acum cu privire la evoluţia sistemului reproducător al vertebratelor. Mamiferele şi unele reptile, inclusiv anumite specii de şerpi şi şopârle, sunt vivipare, acest lucru însemnând că dau naştere la pui vii. Dinocephalosaurus este primul membru al unui grup larg de vertebrate numit Archosauromorpha ce include păsări, crocodili, dinozauri şi reptile zburătoare dispărute, precum pterozaurul, despre care se ştie că era vivipar, potrivit paleontologului Jun Liu de la Universitatea de Tehnologie Hefei din China.
Animalul avea unul dintre cele mai lungi gâturi comparativ cu dimensiunile corpului dintre toate vieţuitoarele care au trăit vreodată. Corpul acestei creaturi era similar cu cel al plesiozaurului — altă reptilă marină vivipară cu gâtul lung, asemănătoare cu creatura legendară cunoscută drept Monstrul din Loch Ness — care a trăit în perioada dinozaurilor.
Faptul că Dinocephalosaurus nu depunea ouă îi oferea un avantaj, susţin cercetătorii. Deoarece era o creatură în totalitate marină nu era nevoită să părăsească oceanul pentru a depune ouăle pe uscat, aşa cum fac ţestoasele din ziua de azi, ale căror ouă sunt expuse prădătorilor.
O altă curiozitate în ceea ce priveşte această reptilă străveche este faptul că sexul embrionilor săi era determinat la nivel genetic, aşa cum se întâmplă la mamifere şi păsări, nu ca la unele reptile, precum crocodilii şi ţestoasele, în cazul cărora sexul urmaşilor este stabilit de temperatura din mediul de incubare.
