Milenialii din Australia, cei mai nefericiţi din lume
Cercetarea a explorat viziunea asupra lumii a subiecţilor intervievaţi şi a descoperit că milenialii de pe glob — persoanele născute între anii 1982 şi 1999 — sunt din ce în ce mai îngrijoraţi cu privire la viitorul lor, în contextul evenimentelor cu care se confruntă lumea la acest moment, însă îşi păstrează totodată optimismul cu privire la capacitatea următoarei generaţii de a produce o schimbare. 7900 de mileniali din 30 de ţări de glob au fost cuprinşi în studiu, 300 dintre ei provenind din Australia. Aceştia din urmă s-au arătat nemulţumiţi în special în legătură cu activitatea profesională şi s-au arătat cei mai predispuşi să-şi părăsească locul de muncă în următorii doi ani (58%), în comparaţie cu semenii lor din alte părţi ale lumii (38%).
Milenialii din Australia au demonstrat o viziune negativă cu privire la viitor, numai 8% fiind de părere că se vor afla într-o poziţie financiară mai bună decât cea a părinţilor lor, şi numai 4% sperând că vor fi mai fericiţi.
Însă, majoritatea australienilor cuprinşi în studiu (53%) şi-au arătat încrederea în următoarea generaţie — numită Generaţia Z — care îi include pe cei în vârstă de 18 ani sau mai tineri, privindu-i într-o lumină pozitivă. Totuşi, şi procentul celor care au manifestat această viziune s-a aflat sub media înregistrată în alte ţări dezvoltate şi în curs de dezvoltare.
Directorul general administrativ al Deloitte, David Hill, a declarat că o mare parte din această atitudine negativă a milenialilor australieni vine de la incapacitatea lor de a pătrunde pe piaţa imobiliară, o piaţă care pentru predecesorii lor a fost foarte accesibilă. "Te gândeşti la marele vis australian, care pentru mulţi australieni înseamnă să ai propria ta casă, şi cred că pentru că din ce în ce mai mulţi mileniali din Sydney şi Melbourne acest lucru este doar un vis — departe de a fi atins", a declarat Hill conform sursei citate. Subiectele principale de îngrijorare declarate de milenialii cuprinşi în studiu au fost terorismul (30%), infracţiunile (27%) şi schimbările climaterice (26%)
