Cum funcţionează un stat de drept - Brexit-ul primeşte o piedică de la judecători
Curtea Supremă a decis ieri ca Parlamentul să aprobe declanşarea Brexitului şi a adăugat astfel un nou obstacol procesului de ieşire a Regatului Unit din Uniunea Europeană, scrie AFP. Parlamentul va aproba activarea Articolului 50 al Tratatului de la Lisabona, care va lansa Brexitul, potrivit deciziei Curţii Supreme. Premierul conservator Theresa May va prezenta, aşadar un proiect de lege care să autorizeze activarea.
În pofida faptului că o majoritate a deputaţilor a apărat rămânerea în UE, în campania în vederea referendumului, aleşii urmează să aprobe lansarea ieşirii din UE, pentru a nu-şi atrage furia alegătorilor. Opoziţia laburistă şi partidul separatist scoţian SNP au anunţat deja că vor încerca să amendeze textul.
Theresa May a apărat săptămâna trecută - când şi-a prezentat viziunea cu privire la ieşirea din UE într-un discurs la Londra - o ruptură ”clară şi netă”, o opţiune prezentată de presă şi observatori ca cea a unui Brexit ”dur”.
Cu scopul de a prelua controlul asupra imigraţiei, Regatul Unit va ieşi de pe piaţa unică, a spus May, dar şi din Curtea Europeană de Justiţie (CEJ), şi va negocia un nou acord comercial ”îndrăzneţ şi ambiţios” cu UE.
Theresa May a promis să activeze Articolul 50 până la sfârşitul lui martie.
Guvernul ei a dat asigurări ieri că decizia Curţii Supreme, care impune consultarea Parlamentului, nu schimbă cu nimic acest calendar. Cele două părţi vor dispune, după aceea, de doi ani pentru a încheia negocierile cu privire la ieşire. Negociatorul-şef al UE pentru Brexit, francezul Michel Barnier, a declarat însă că vrea să se ajungă la un acord înaintea campaniei în vederea alegerilor parlamentare europene din 2019, ceea ce ar reduce perioada negocierilor la 18 luni.
Articolul 50 va viza numai divorţul dintre Regatul Unit şi UE.
Relaţiile lor viitoare, mai ales cele comerciale, dar şi în domeniul judiciar, vor face obiectul altor negocieri, care ar putea să dureze ani de zile. De aici provine ideea unui acord de tranziţie, care să permită să se evite o ieşire prea abruptă de sub tutela europeană, în special în ceea ce priveşte înteprinderile, până la acordul definitiv. May a declarat că doreşte ca procesul de ieşire să aibă loc ”în etape”. ”Nu este în interesul nimănui să existe o ruptură brutală”, a subliniat ea şi a exclus ”un statut tranzitoriu fără limite” în timp. În contextul în care scenariile cele mai pesimiste prevedeau un şoc pentru economia britanică în urma referendumului de la 23 iunie, aceasta a dat dovadă de rezistenţă, aşa cum atestă o serie de indicatori recenţi, inclusiv cel al şomajului, stabil la 4,8% la sfârşitul lui octombrie, şi o creştere economică de 2,1% la nivelul întregului an 2016. Activitatea britanică a rezistat până acum, însă puterile publice şi imensa majoritate a economiştilor se aşteaptă, totuşi, la o încetinire semnificativă în 2017.