Americanii, mai speriaţi de Rusia decât înaintea campaniei electorale
Americanii sunt mai îngrijoraţi decât erau înaintea campaniei prezidenţiale americane din 2016 de o eventuală ameninţare pe care o reprezintă Rusia faţă de Statele Unite, relevă un sondaj Reuters/Ipsos. Potrivit acestei cercetări, efectuate în perioada 9-12 ianuarie, 82% dintre adulţii americani - inclusiv 84% democraţi şi 82% republicani -, consideră Rusia drept o ”ameninţare”, în general, faţă de Statele Unite. În martie 2015, 76% erau de această părere. Această creştere a nivelului îngrijorării are loc în urma unei campanii electorale dure, în care democraţii şi alţii au ridicat problema legăturilor financiare ale preşedintelui-ales Donald Trump cu Rusia, iar comunitatea americană de informaţii a acuzat Moscova că a comis atacuri cibernetice în timpul campaniei.
Trump, care l-a lăudat în mai multe rânduri pe preşedintele rus Vladimir Putin drept un lider puternic şi a semnalat că ar putea să adopte o poziţie mai blândă faţă de Moscova, a acceptat abia recent că Rusia a comis atacurile informatice, după ce a fost informat detaliat de oficiali în domeniul informaţiilor. Trump a criticat iniţial aceste concluzii, apreciind că vinovatul ar putea să fie China sau ”cineva care stă în patul lui şi cântăreşte 400 de livre (181 de kilograme)”.
”Rusia s-a întors în vremurile vechi ale Războiului Rece”
Participanţii la sondaj au fost invitaţi să evalueze Rusia şi alte ţări, pe o scală de la unu la cinci - de la ”nicio ameninţare” la o ”ameninţare iminentă”. Potrivit sondajului, americanii sunt mai înclinaţi să considere Rusia o ameninţare decât sunt în cazul Iranului, Siriei, Chinei, Arabiei Saudite, Cubei sau Yemenului. Doar Coreea de Nord a obţinut un scor mai mare - 86% dintre americani considerând-o o ameninţare. Aproximativ 25% dintre americani sunt cel mai îngrijoraţi de Rusia ca o ”ameninţare iminentă”. ”Rusia s-a întors în vremurile vechi ale Războiului Rece”, a declarat Oneita Wilkins, în vârstă de 69 de ani, o republicană care locuieşte la periferia oraşului Orleans şi care a etichetat Rusia drept o ”ameninţare iminentă”. Wilkins nu a participat la vot în alegeri. Ea a declarat că nu a avut încredere în Donald Trump ori în rivala lui democrată Hillary Clinton şi că a ales să nu voteze pentru prima dată în ultimii peste 40 de ani.
Ultimele informaţii despre atacurile cibernetice ruse i-au scăzut şi mai mult încrederea în viitorul preşedinte. ”Trump nu are vreo experienţă cu alte ţări”, a spus ea. ”Am senzaţia că va fi influenţat cu uşurinţă de Putin”, a apreciat ea.
Obama a prelungit cu un an sancţiunile impuse Moscovei
Preşedintele american Barack Obama a prelungit cu un an, până în martie 2018, sancţiunile impuse de Washington Moscovei din cauza anexării Crimeei şi agresiunii în Ucraina. Obama pare că a luat această hotărâre cu scopul de a îngreuna o eventuală încercare a viitorului preşedinte american Donald Trump de a ridica sancţiunile după ce preşedintele pleacă de la Casa Albă pe 20 ianuarie.
Trump a declarat că vrea să îmbunătăţească relaţiile cu Rusia şi că va examina sancţiunile care i-au fost impuse, în pofida faptului că unii dintre secretarii pe care i-a nominalizat au spus săptămâna aceasta, în audieri în Senat în vederea confirmării în funcţii, că ei susţin aceste sancţiuni. Prelungind sancţiunile, care urmau să expire în martie 2017, Obama a subliniat vineri că Guvernul, persoane şi organizaţii vizate de sancţiuni au ”subminat procesul şi instituţiile democratice în Ucraina” prin ”folosirea forţei în Ucraina”, iar astfel i-au ”ameninţat pacea, securitatea, stabilitatea, suveranitatea şi integritatea teritorială”. Din cauza ameninţării Ucrainei, a spus Obama, acţiunile Rusiei ”reprezintă o ameninţare neobişnuită şi extraordinară la adresa securităţii naţionale şi politicii externe ale Statelor Unite”.
Uniunea Europeană (UE) a impus în paralel sancţiuni Moscovei, care urmează să expire în iulie. Italia şi alte state membre ale Uniunii au anunţat că vor exercita presiuni în vederea ridicării sancţiunilor, mai ales dacă Trump devine flexibil în politica americană faţă de Rusia.
John Kerry vizitează locul în care a ucis un om în Războiul din Vietnam
Secretarul de Stat american în exerciţiu John Kerry a vizitat locul în care a fost prins într-o ambuscadă, în Delta Mecongului, şi a ucis un om în timpul Războiului din Vietnam. Fostul locotenent din cadrul Marinei s-a întâlnit cu un fost membru al Frontului pentru Eliberarea Vietnamului de Sud (Viet Cong), în vârstă de 70 de ani, împreună cu care şi-a amintit de atacul din 1969. Cei doi şi-au strâns călduros mâinile.
Kerry, aflat în Vietnam în cadrul ultimului său turneu înainte de a-şi încheia mandatul, a fost decorat cu o medalie pentru curajul de care a dat dovadă prin faptele sale, însă a devenit un activist împotriva războiului după ce s-a întors acasă. El i-a spus fostului său inamic Vo Ban Tam că este bucuros că sunt amândoi în viaţă. Tam, în prezent crescător de creveţi, i-a spus că îl cunoştea pe bărbatul pe care Kerry l-a împuşcat şi ucis şi a evocat planul de atac de atunci, după ce au observat o ambarcaţiune americană de patrulare. Unitatea din cadrul Viet Cong avea un lansator de obuze şi a deschis focul asupra luptătorilor americani pentru a-i aduce în bătaia lansatorului. Însă Kerry, într-un gest de curaj, a sărit pe mal pentru a-i urmări pe atacatori şi l-a împuşcat mortal pe operatorul lansatorului.
Lui Kerry, în vârstă de 26 de ani la acea vreme, i s-a atribuit meritul că a salvat astfel viaţa echipei sale şi a fost decorat cu Steaua de Argint pentru curaj. Tam spune că luptătorul vietnamez pe care tânărul locotenent american de atunci l-a ucis se numea Ba Thanh şi avea 24 de ani. ”Era un soldat bun”, i-a spus el lui Kerry, cu care a stat de vorbă cu ajutorul unui interpret. Secretarul de Stat nu a ştiut până acum numele sau vârsta bărbatului pe care l-a ucis. Când a candidat, fără succes, la preşedinţie în 2004, Kerry a fost criticat pentru că ar fi împuşcat un adolescent.
Kerry a declarat că revenirea la faţa locului este stranie şi un pic suprarealistă.
Doi chinezi, arestaţi în legătură cu atacul armat de la clubul Reina
Doi cetăţeni chinezi, suspectaţi de legături cu atacul armat din clubul de noapte Reina de la Istanbul, au fost plasaţi în detenţie de către un tribunal turc. Potrivit agenţiei proguvernamentale Anadolu, este vorba despre Omar Asim şi Abuliezi Abuduhamiti. Ei sunt acuzaţi că sunt membri ai unei ”organizaţii teroriste armate” şi de complicitate la 39 de crime.
Un bărbat înarmat a ucis 39 de persoane în clubul Reina din Istanbul, un local şic de pe malul Bosforului în care numeroase persoane petreceau Revelionul. Gruparea jihadistă Statul Islamic a revendicat atacul drept represalii faţă de operaţiunile militare ale Ankarei în nordul Siriei.
Un oficial turc declara săptămâna trecută că atacatorul este probabil un uigur, un membru al unei minorităţi musulmane din China.
Facebook poate să consulte mesajele criptate de pe WhatsApp
Compania Facebook susţine că nimeni nu poate să intercepteze mesajele de pe WhatsApp, nici măcar ea însăşi sau angajaţii ei, asigurând astfel confidenţialitatea celor peste 1 miliard de utilizatori ai acestui serviciu de mesagerie instantanee. Un studiu recent a demonstrat însă faptul că, în realitate, firma americană poate să citească acele mesaje datorită felului în care WhatsApp a implementat protocolul său de criptare totală a datelor.
Apărătorii dreptului la intimitate spun că această vulnerabilitate reprezintă ”o ameninţare uriaşă la adresa libertăţii cuvântului” şi a avertizat că breşa ar putea fi folosită de agenţii guvernamentale pentru a spiona utilizatorii WhatsApp, care trăiesc cu iluzia că mesajele lor sunt ”securizate 100%”.
Aplicaţia WhatsApp a făcut din confidenţialitatea utilizatorilor şi securizarea completă a mesajelor acestora principalul ei atuu de comercializare. În ultimii ani, acest serviciu a devenit mediul preferat de comunicare online folosit de activişti, disidenţi şi diplomaţi.
Criptarea totală a mesajelor publicate pe WhatsApp se bazează pe generarea unor coduri de securitate unice, folosind mult lăudatul protocol Signal, dezvoltat de Open Whisper Systems, care sunt schimbate şi verificate între utilizatori, pentru a garanta faptul că discuţiile sunt securizate şi că nu pot fi interceptate de către terţi.
Totuşi, WhatsApp dispune de abilitatea de a ”forţa” generarea unor noi coduri de criptare pentru utilizatorii offline, necunoscuţi de expeditorii şi destinatarii mesajelor, şi de a-l face pe expeditor să recripteze mesajele cu noi coduri, pentru a le trimite apoi din nou - această breşă e valabilă în cazul acelor mesaje care nu au fost marcate ca fiind expediate.
Destinatarul nu este conştient de această schimbare a criptării, în timp ce expeditorul este doar notificat - dacă a bifat opţiunea de avertizare în cazul unei recriptări - şi doar după ce mesajul a fost reexpediat. Această recriptare şi această retransmitere permit în mod efectiv serviciului WhatsApp să intercepteze şi să citească mesajele utilizatorilor.
Breşa de securitate a fost descoperită de Tobias Boelter, un expert în criptare şi securitate cibernetică din cadrul Universităţii California, Berkeley.
”Dacă reprezentanţii WhatsApp sunt somaţi de agenţiile guvernamentale să dezvăluie înregistrările cu mesajele utilizatorilor, acest serviciu poate într-adevăr să ofere acces, din cauza schimbării codurilor de securitate”, a spus el.
