Duşmanul bugetarilor şi prietenul lui Putin, viitorul preşedinte al Franţei?
Francois Fillon, care a câştigat cursa pentru a deveni candidatul la preşedinţie al dreptei franceze, este un fan al fostului premier britanic Margaret Thatcher care a promis că va reduce cheltuielile statului, va reface relaţiile cu Rusia şi va apăra valorile tradiţionale ale familiei, relatează AFP, care prezintă principalele sale cinci propuneri.
Astfel, Fillon vrea să desfiinţeze 500.000 de locuri de muncă din sectorul bugetar, în care lucrează 5,4 milioane de oameni. Măsura se înscrie într-un plan de a reduce cheltuielile statului cu 100 de miliarde de euro. De asemenea, el vrea să crească vârsta minimă de pensionare de la 62 la 65 de ani pentru majoritatea angajaţilor. Pentru a creşte competitivitatea, vrea să reducă taxele pentru corporaţii de la 33% la 25% şi să elimine o taxă pe avere pentru cei cu venituri foarte mari.
Sistemul de ajutoare şi asigurări sociale, foarte apreciat în Franţa, va simţi din greu aceste reduceri. De exemplu, tratamentul “boli grave sau cronice” va fi decontat în continuare de stat, însă bolile mai uşoare vor intra în responsabilitatea asiguratorilor privaţi.
Renunţarea la săptămâna de lucru de 35 de ore
Fillon a promis să elimine săptămâna de lucru de 35 de ore – un totem al stângii franceze. Angajatorii ar urma să negocieze direct cu angajaţii durata de lucru, în limita UE de 48 de ore pe săptămână. Bugetarii ar urma să lucreze 39 de ore pe săptămână şi vor fi plătiţi 37. O astfel de reformă va fi contestată dur de sindicate. Şeful confederaţiei sindicale CGT, Philippe Martinez, a avertizat că o “mobilizare va fi pe masă”, dacă dreapta ajunge la putere.
Un catolic devotat, Fillon consideră că Franţa are “o problemă legată de islam”. El a cerut ca “religia islamică să accepte ceea ce au acceptat toţi ceilalţi în trecut, că radicalizarea şi provocarea nu au ce căuta aici”.
El respinge multiculturalismul, spunând că migranţii – al cărui număr vrea să îl reducă la “strict minimum” – trebuie să se integreze. “Când intri în casa altcuiva, nu o ocupi”, a spus el, în cursul ultimei dezbateri pentru primare.
Femeile singure şi lesbienele, interzis la tratamente de fertilitate
Relaţiile lui Fillon cu Moscova au fost analizate atent înainte de primare, când rivalul său, Alain Juppe, l-a descris ca fiind prea apropiat de preşedintele Vladimir Putin, care l-a lăudat pe fostul premier originar din Le Mans drept o “persoană cu principii”. Fillon crede că Uniunea Europeană şi Statele Unite au “provocat” Rusia, extinzându-se în estul Europei, şi a pledat pentru o alianţă cu Putin şi preşedintele Bashar al-Assad împotriva grupării Statul Islamic în Siria. Europa trebuie să acţioneze ca un “echilibru al puterii” în lume, spune el, pledând pentru o convergenţă mai mare în rândul statelor din Zona euro.
Un catolic devotat, Fillon s-a opus unei legi din 2013 pentru legalizarea căsătoriilor între homosexuali, care a scos sute de mii de oameni în stradă la proteste. Trei ani mai târziu, el vrea să amendeze legislaţie pentru a elimina parţial dreptul de adopţie pentru cuplurile de homosexuali.
El vrea să scadă taxele pentru familiile din clasa de mijloc şi se opune apelurilor ca femeile singure sau lesbienele să aibă dreptul la tratamente de fertilitate. Personal, Fillon este împotriva avortului, dar a exclus discuţiile pentru revizuirea unei legi de 41 de ani care le permite.
Fillion ar caştiga alegerile într-o finală cu Marine Le Pen
Francois Fillon ar câştiga detaşat alegerile prezidenţiale din 2017, dacă ar intra în al doilea tur de scrutin alături de Marine Le Pen, arată un sondaj realizat duminică de Harris Interactive pentru Public Senat şi LCP, care îl creditează pe noul candidat al dreptei cu 67% din intenţiile de vot. Potrivit studiului, Fillon ar fi votat de 26% dintre alegători în primul tur de scrutin, faţă de 24% preşedinta Frontului Naţional. Dacă Francois Hollande ar candida pentru un nou mandat, el ar primi 9% din voturi, în urma fostului ministru al Economiei, Emmanuel Macron (14%) şi a lui Jean-Luc Melenchon (13%).
În cazul în care socialiştii ar fi reprezentaţi de Manuel Valls, şi acesta este creditat tot cu 9% din sufragii, în urma lui Melenchon (15%) şi Macron (13%). În al doilea tur de scrutin, 67% dintre alegători l-ar vota pe Hollande, iar 33% pentru Le Pen.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
