MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Cubanezii îl plang pe Fidel Castro, părintele Revoluţiei
Punctul culinant al acestor ceremonii, funeraliile lui "El Comandante", un personaj unic, care a forjat identitatea insulei caraibe şi a introdus-o în cărţile de Istorie, sunt prevăzute duminică, pe 4 decembrie, la Santiago de Cuba, în est, leagănul Revoluţiei. Cenuşa lui Fidel Castro va fi transferată de la Havana la Santiago - un oraş aflat la aproximativ 900 de kilometri depărtare - într-o procesiune, începand de miercuri şi pană sambătă, care constituie alt moment puternic, la care probabil că vor lua parte milioane de cubanezi. "Este un mare lider, am fi trebuit să decretăm 30 de zile de doliu", este de părere măcelarul Andy Lores din cartierul popular Cerro, în sudul Havanei. Peste tot în Cuba, anunţul morţii lui "El Lidero Maximo" la varsta de 90 de ani a fost marcat de o tăcere apăsătoare, inclusiv la Havana, de obicei un oraş agitat de tumultul muzicii omniprezente şi de rateurile motoarelor vehiculelor. Mici grupuri se formau discret, ici-colo, pe străzi, mai ales în apropierea universităţilor. La Havana, cateva sute de studenţi s-au recules sambătă seara, la un priveghi nocturn, în faţa facultăţii unde El Comandante îşi lua prima armă în politică, la sfarşitul anilor '40. Doliul naţional a condus la anularea adunărilor şi spectacolelor. Meciuri de baseball au fost suspendate, vanzarea alcoolului interzisă, iar cele mai multe restaurante şi-a redus programul. O prezenţă a poliţiei este vizibilă, dar discretă, în capitală. Presa naţională programa reportaje, documentare şi dezbateri de glorificare a "tovarăşului Fidel". Mulţi dintre cei 11,2 milioane de locuitori ai insulei nu-şi ascundeau durerea faţă de pierderea acestui gigant al secolului al XX-lea care a ţinut piept, timp de peste jumătate de secol, superputerii americane. În pofida faptului că a fost neiertător cu oricine i se opunea, trimiţand aceste persoane în închisoare sau în exil, şi în pofida estompării febrei revoluţionare, fostul preşedinte, care s-a retras de la putere în urmă cu zece ani, rămane foarte respectat şi admirat pe insulă. "Mi-aş fi dorit să trăiască încă 30 de ani, dar nimeni nu poate înfrange destinul", a declarat pentru AFP Guillermo Suarez, un zidar din Havana.
Iranul ar putea să înfiinţeze baze navale în Yemen sau Siria
Iranul ar putea să înfiinţeze baze navale în Yemen sau Siria în viitor, în contextul în care asemenea avanposturi sunt considerate mai valoroase din punct de vedere militar decat tehnologia nucleară, a declarat şeful Statului Major iranian duminică, relatează Reuters. "Avem nevoie de baze îndepărtate şi ar putea să fie posibil, într-o zi, să avem baze pe ţărmul Yemenului sau Siriei sau baze pe insule ori (baze) plutitoare", a declarat generalul Mohammad Hossein Baqeri, citat de cotidianul Shargh. "Oare sunt mai puţin importante bazele situate la depărtare decat tehnologia nucleară? Eu spun că sunt de cateva zeci de ori mai valoroase", a adăugat Baqeri, într-un discurs pe care l-a susţinut la o reuniune a comandanţilor din cadrul Marinei. Iranul este principalul aliat al preşedintelui sirian Bashar al-Assad în Războiul civil din Siria, dar şi al rebelilor huthi înarmaţi care luptă în Yemen împotriva unei coaliţii militare conduse de Arabia Saudită.
Parlamentul irakian a legalizat miliţiile şiite
Parlamentul irakian a adoptat o lege prin care transformă forţele Mobilizării Populare, o coaliţie de miliţii şiite care luptă împotriva Statului Islamic, într-un corp militar distinct, relatează Radio Free Europe-Radio Liberty. Forţele paramilitare s-au aflat în centrul unor disensiuni, în contextul în care Irakul luptă împotriva grupării jihadiste sunnite Statul Islamic, care a cucerit părţi importante din nordul şi vestul ţării într-o ofensivă-fulger în 2014. Votul asupra proiectului, iniţiat de blocuri politice şiite din Parlament, a fost boicotat, sambătă, de parlamentari din cadrul minorităţii sunnite, care se opune existenţei unor forţe armate în afara armatei sau poliţiei. Arabi sunniţi şi asociaţii pentru drepturile omului i-au acuzat pe membrii miliţiilor şiite de execuţii extrajudiciare, abuzuri, furt şi distrugerea proprietăţii în zone pe care le-au cucerit de la Statul Islamic. Miliţiile şiite, cele mai multe dintre ele susţinute de Iranul vecin, au existat cu mult înainte să apară Statul Islamic şi au luptat împotriva trupelor Statelor Unite în Războiul din Irak (2003-2011). Potrivit legii, aceste miliţii şiite vor trece în subordinea premierului Haider al-Abadi şi vor primi solde şi pensii similare celor acordate armatei şi poliţiei. Legea nu precizează caţi luptători vor fi incluşi în corpul Mobilizării Populare şi nici nu defineşte vreo repartizare între membri din diverse comunităţi. Legea a fost adoptată în contextul în care forţele irakiene luptă împotriva Statului Islamic pentru a recuceri Mosulul, ultimul bastion jihadist din această ţară, cu susţinerea coaliţiei internaţionale antijihadiste conduse de către Statele Unite, kurzilor şi forţelor Mobilizării Populare.
Autorităţile turce reţin jurnalişti BBC şi Voice of America
Autorităţile turce au reţinut doi jurnalişti care lucrează pentru instituţii media străine în sud-estul kurd al Turciei, ultimii dintr-o serie de jurnalişti reţinuţi în cadrul acţiunilor de reprimare ale Guvernului în urma tentativei de lovitură de stat din iulie, relatează The Associated Press. BBC Turkish anunţă că Hatice Kamer, o corespondentă a postului britanic, a fost reţinută sambătă în localitatea Sirvan, unde acoperea subiectul surpării unei mine, pe 17 noiembrie, de cand au fost recuperate 11 cadavre pană în prezent. De asemenea, Voice of America (VoA) anunţă că jurnalistul independent Khajijan Farqin a fost reţinut în aceeaşi zi la Diyarbakir. Autorităţile nu au prezentat vreun motiv al acestor arestări. De asemenea, ele nu au comentat imediat în legătură cu reţinerile. Luna aceasta, jurnalistul francez Olivier Bertrand, în varstă de 52 de ani, a fost de asemenea reţinut în apropiere de Gaziantep, iar ulterior a fost expulzat. Zeci de jurnalişti au fost încarceraţi, iar sute de instituţii media au fost închise în cadrul reprimării de după puciul eşuat din 15 iulie.
Armata siriană anunţă că a cucerit al doilea cartier rebel din Alep
Armata siriană a anunţat duminică faptul că a preluat controlul asupra unui al doilea cartirer rebel din partea de est a Alepului în doar două zile, relatează Reuters. Armata precizează că împreună cu aliaţii săi a preluat controlul asupra cartierului Jabal Badro, care se află langă cartierul Hanano pe care l-a cucerit sambătă. Televiziunea de stat a anunţat sambătă că forţele armate siriene au "preluat controlul total asupra sectorului Massaken Hanano, după ce a pus capăt prezenţei teroriştilor" în acest cartier. Prin cuvantul "terorişti", Damascul desemnează orice grupare care se opune regimului lui Bashar al-Assad. Agenţia oficială de presă Sana a precizat că genişti au lucrat la dezamorsarea "bombelor şi explozivilor pe care teroriştii i-au lăsat pe străzi". Observatorul Sirian pentru Drepturilor Omului, care dispune de o largă reţea de surse în întreaga ţară, devastată de război, a confirmat cucerirea Massaken Hanano, potrivit AFP. Acest cartier are o valoare simbolică pentru rebeli, deoarece este primul sector din Alep pe care l-au cucerit în 2012, antrenand astfel împărţirea metropolei între un sector rebel în est şi unul guvernamental în vest.
Trei moschei din California au primit scrisori de ameninţare
Trei moschei din California au primit scrisori în care sunt proferate ameninţări potrivit cărora preşedintele-ales Donald Trump va "curăţa" Statele Unite de musulmani, ceea ce alimentează temeri în randul credincioşilor, a anunţat un lider al comunităţii, relatează Reuters. Hussam Ayloush, directorul executiv al secţiei din Los Angeles a Consiliului pentru Relaţii Americano-Islamice (CAIR), a anunţat că scrisorile sunt identice şi au fost ştampilate ca trimise din Santa Clarita, imediat la nord de Los Angeles. El a anumţat că organizaţia se gandeşte să ceară Biroului Federal de Investigaţii (FBI) să analizeze scrisorile şi apreciază că scrisori asemănătoare au fost trimise şi altor moschei, în afară de cele trei, care le-au primit săptămana aceasta. Asociaţii pentru apărarea drepturilor civile au tras un semnal de alarmă cu privire la atacuri care vizează minorităţile - inclusiv pe musulmani -, după ce republicanul Donald Trump a obţinut victoria în alegerile prezidenţiale de la 8 noiembrie. Au fost semnalate, de asemenea, hărţuiri ale unor susţinători ai lui Trump.
