Internațional

"Pe aici nu se trece" NATO trimite trupe şi armament greu pe "frontul" de est

Ziarul de Vrancea
27 oct 2016 554 vizualizări
Avioane britanice şi sisteme americane de tip Patriot în Romania, mii de militari în ţările baltice, un batalion de "intervenţie rapidă" în Polonia, sunt cateva din măsurile luate de NATO pentru a descuraja o Rusie tot mai agresivă cu vecinii de la vest

Marea Britanie a anunţat miercuri că va trimite anul viitor avioane de luptă în România, iar Statele Unite au promis trupe, tancuri şi artilerie Poloniei în cadrul celei mai importante consolidări a capacităţilor militare NATO la frontierele Rusiei de la Războiul Rece şi până în prezent, relatează Reuters.
Germania, Canada şi alte state membre NATO au promis, de asemenea, că vor trimite forţe, în cadrul unei reuniuni a miniştrilor Apărării la Bruxelles miercuri, când două nave de război ruse înarmate cu rachete de croazieră au intrat în Marea Baltică, între Suedia şi Danemarca, subliniind tensiunile dintre Est şi Occident. La Madrid, Ministerul de Externe a anunţat că Rusia şi-a retras o solicitare de a realimenta cu carburant trei nave de război în enclava nord-africană Ceuta, după ce aliaţi NATO au afirmat că acestea pot fi folosite pentru a lua ca ţintă civili în Siria. Navele fac parte din escorta singurului portavion rus - Amiralul Kuzneţov -, care urmează să se alăture altor zece vase ruseşti care se află deja în largul coastelor siriene, potrivit unor diplomaţi.

Rachete pe care pot fi instalate focoase nucleare

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a anunţat că aceste contribuţii cu trupe la noua forţă de 4.000 de oameni din ţările baltice şi din Europa de Est reprezintă un răspuns adecvat faţă de cei aproximativ 330.000 de militari ruşi despre care Alianţa Nord-Atlantică afirmă că sunt staţionaţi în flancul de vest al Rusiei, în apropiere de Moscova. "Numai luna aceasta, Rusia a trimis în Kaliningrad rachete de tip Iskander, pe care pot fi instalate focoase nucleare, şi a suspendat un acord cu Statele Unite privire la plutoniu de uz militar", a declarat Stoltenberg, care a acuzat totodată Moscova că oferă în continuare susţinere rebelilor proruşi din estul Ucrainei. Aceste rachete balistice pot atinge ţinte în Polonia şi în ţările baltice, însă oficiali NATO au refuzat să spună dacă Moscova a trimis şi ogive nucleare la Kaliningrad.
NATO intenţionează astfel să dea curs unor promisiuni pe care şefi de stat şi de guverne din Alianţă le-au făcut în iulie, în vederea descurajării Moscovei în foste state sovietice, după ce Moscova a orchestrat anexarea Peninsulei ucrainene Crimeea în 2014. Planul Alianţei este să înfiinţeze patru grupuri de luptă de 4.000 de oameni de la începutul anului viitor, care să fie susţinute de o forţă de reacţie rapidă de 40.000 de oameni, iar în cazul în care este nevoie, de forţe suplimentare.
În cadrul acestui plan, secretarul american al Apărării Ashton Carter a anunţat că un "batalion de intervenţie pregătit de luptă" de aproximativ 900 de militari urmează să fie trimis în estul Poloniei, iar altul, o forţă echipată cu tancuri şi alt echipament greu să se deplaseze în Europa de Est. Ministrul britanic al Apărării Michael Fallon a anunţat că Regatul Unit va trimite un batalion de 800 de oameni în Estonia, susţinut de trupe franceze şi daneze, începţnd din mai. Londra va trimite, de asemenea, avioane de luptă de tip Typhoon în România, pentru a efectua misiuni de patrulare la Marea Neagră, în parte în vederea sprijinirii Turciei. "Cu toate că părăsim Uniunea Europeană, vom face mai mult pentru a asigura securitatea flancurilor de est şi de sud ale NATO", a declarat Fallon.

Un mesaj deopotrivă pentru Putin şi Trump

Alţi aliaţi NATO s-au alăturat celor patru grupuri de luptă conduse de Statele Unite, Germania, Marea Britanie şi Canada care vor fi mobilizate în Polonia, Lituania, Estonia şi Letonia. Canada a anunţat că va trimite 450 de militari în Letonia, alături de 140 de militari din Italia.
Germania a anunţat că trimite între 400 şi 600 de militari în Lituania, alături de forţe suplimentare din Olanda, Norvegia, Belgia, Croaţia şi Luxemburg.
Stoltenberg a declarat că angajamentele aliaţilor vor reprezenta "o demonstraţie clară a legăturii noastre transatlantice". Unii diplomaţi apreciază că aceste angajamente vor transmite totodată un mesaj candidatului republican la fotoliul de la Casa Albă Donal Trump, care s-a plâns de faptul că aliaţii europeni nu-şi plătesc drumul în NATO.
Kremlinul consideră că planurile NATO sunt deja prea mult, în contextul în care Moscova şi-a exprimat în mai multe rânduri nemulţumirea faţă de extinderea Alianţei către Est.

Americanii mută un sistem Patriot din Germania în România

Aproximativ 100 de militari americani au primit săptămâna aceasta ordinul "şocant" de a muta cu trenul un sistem antiaerian de tip Patriot din Germania în România, pentru a descuraja atitudinea agresivă a Rusiei în Europa, a anunţat ieri un general american de rang înalt. Acest exerciţiu urmează să fie efectuat la începutul lui noiembrie, iar la el urmează să ia parte 100 de militari români, potrivit aceleiaşi surse. "Avem multe de făcut, dar acum toată lumea are aceste lacune în vizor şi acţionăm împreună să le rezolvăm", a declarat general-maiorul Timothy McGuire, adjunctul comandantului Forţelor terestre americane în Europa, într-un interviu telefonic pentru Reuters.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.