Internațional

MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Hollande ameninţă că nu îl va primi pe Putin la Elysee

Ziarul de Vrancea
10 oct 2016 345 vizualizări
Preşedintele francez Francois Hollande a declarat într-un interviu difuzat ieri că ezită să îl primească pe preşedintele Vladimir Putin în cursul vizitei sale la Paris, ce va avea loc pe 19 octombrie, din cauza “crimelor de război” de la Alep, relatează Le Nouvel Observateur

„Mi-am pus întrebarea. Este util? Este necesar? Ar putea fi un instrument de presiune? Am putea face încă în aşa fel încât el să pună capăt la ceea ce comite împreună cu regimul sirian, adică susţinerea forţelor aeriene ale regimului, care trimit bombe asupra populaţiei Alepului? Deci, ar trebui să îl primesc pe Vladimir Putin, îmi pun încă întrebarea”, a spus Hollande în interviul acordat sâmbătă. “Dacă îl voi primi, îi voi spune că este inacceptabil. Că este grav chiar şi pentru imaginea Rusiei”, a adăugat el.

Întrebat ce ar vrea să le transmită civililor care trăiesc în cartierele din Alep controlate de rebeli şi vizate de bombardamente intense, liderul de la Elysee a răspuns: “Le spun că această populaţie este o populaţie care în prezent este victimă a crimelor de război. Iar cei care comit aceste crime vor trebui să plătească, inclusiv în faţa Curţii Penale Internaţionale”.

Vladimir Putin urmează să participe pe 19 octombrie la inaugurarea unui nou “Centru spiritual şi cultural ortodox rus”, construit în centrul capitalei franceze.

Moscova a anunţat ieri că nu se pune problema anulării vizitei liderului de la Kremlin şi că pregătirile continuă.

Toate iniţiativele diplomatice pentru încetarea luptelor la Alep au eşuat până în prezent. Sâmbătă, Rusia a blocat la ONU un text prezentat de Franţa, care cerea oprirea imediată a bombardamentelor la Alep. Propunerea Parisului a fost susţinută de 11 dintre cele 15 ţări membre al Consiliului de Securitate. Rusia şi Venezuela au votat împotrivă, China şi Angola s-au abţinut. 

Americanii vor să trimită militari la graniţa dintre Norvegia cu Rusia

Pe de altă parte, forţele armate americane şi norvegiene au anunţat ieri că analizează posibilitatea desfăşurării prin rotaţie a unor trupe americane în această ţară ce se învecinează cu Rusia. "Au fost făcute sondaje la nivel militar pentru a examina posibilităţile de a avea mai multe formaţiuni, mai multe stocuri (de materiale militare) şi acest gen de lucruri", a declarat o purtătoare de cuvânt a ministerului Apărării, Ann Kristin Salbuvik, precizând să este vorba de "o doleanţă veche din partea americană". "Aceasta poate fi ceva prin rotaţie", a spus ea. Însă "nu se pune problema unei staţionări permanente", a adăugat ea, subliniind că acest subiect este în stadiu de analiză precoce şi nu a fost încă abordată la nivel politic.

 

Cotidianul norvegian Adresseavisen a afirmat că armata americană ar dori să desfăşoare 300 de puşcaşi marini la Vaernes, lângă Trondheim (vest), la o mie de kilometri distanţă în linie dreaptă de frontiera ruso-norvegiană. Pentru a calma temerile faţă de vecinul său sovietic, această ţară scandinavă s-a angajat, înainte de a deveni membru fondator al Alianţei Nord-Atlantice în 1949, să nu permită desfăşurarea pe teritoriul său a unor forţe de luptă străine "atâta vreme cât Norvegia nu este atacată sau ameninţată să fie atacată". De atunci, această declaraţie a suferit amendamente pentru a le permite unor trupe străine să efectueze manevre pe teritoriul norvegian.

Bilanţul deceselor provocate de uraganul Matthew în Haiti a ajuns la 1.000

Haiti a început să îşi îngroape o parte dintre morţi în gropi comune după uraganul Matthew, a anunţat duminică un oficial guvernamental, în timp ce holera se extinde în sud-vestul devastat de furtună, iar bilanţul morţilor a crescut la 1.000, relatează Reuters. Uraganul, cel mai puternic care a lovit Caraibele în ultimul deceniu, a ajuns în Haiti marţi, unde a provocat ploi torenţiale şi rafale de vânt cu viteze de până la 233 de kilometri pe oră.

Potrivit unui bilanţ realizat de Reuters pe baza datelor furnizate de autorităţile locale, circa 1.000 de oameni au fost ucişi de furtună în cea mai săracă ţară din Americi. Bilanţul oficial transmis de Agenţia pentru Protecţie Civilă este de 336 de morţi - un număr mult mai mic decât cel real, pentru că oficialii trebuie să meargă în fiecare sat pentru a confirma numărul deceselor.

Autorităţile au fost nevoite să înceapă să îngroape morţii în gropi comune în localitatea Jeremie, deoarece cadavrele începeau să se descompună, a declarat un oficial guvernamental.

Potrivit autorităţilor, cea mai mare îngrijorare în prezent este înmulţirea cazurilor de holeră, astfel că prioritatea Guvernului este să trimită apă, mâncare şi medicamente miilor de oameni refugiaţi în adăposturi.

Holera provoacă diaree puternică şi poate duce la deces în câteva ore, dacă nu este tratată. Boala se transmite prin apa contaminată şi are o perioadă scurtă de incubare, ceea ce duce la epidemii masive în scurt timp.

Cu cât durează mai mult căscatul, cu atât mai mare este creierul 

Un studiu efectuat pe un eşantion de 29 de specii a evidenţiat o legătură între durata căscatului şi mărimea şi complexitatea creierului, sprijinind ipoteza că acest act serveşte pentru a "răci" creierul, relatează cotidianul spaniol ABC. Oamenii şi multe animale îşi deschid larg gura, inspiră şi o închid din nou, iar motivul încă nu a fost clarificat de ştiinţă. Unii cercetători cred că este o chestiune de empatie, dar alţii invocă motive fiziologice: căscatul serveşte pentru a duce un plus de oxigen spre creier şi a-l răci.

Autorii studiului menţionat, ale cărui concluzii au fost publicate în Biology Letters, susţin importanţa celei de-a doua ipoteze după ce au petrecut ore în şir urmărind pe YouTube videoclipuri cu diferite mamifere care căscau — şoareci, pisici, vulpi, morse, elefanţi, precum şi fiinţe umane.

Astfel, oamenii de ştiinţă de la State University of New York at Oneonta (SUA) au descoperit că animalele cu creier mic, cu mai puţini neuroni în scoarţa cerebrală aveau căscaturi mai scurte decât animalele cu creier mare, cu mai mulţi neuroni corticali, conform acestui studiu, care a fost preluat pe site-ul revistei Science. Primatele au manifestat tendinţa de a căsca mai mult decât nonprimatele, iar fiinţele umane au înregistrat cea mai mare durată medie a căscatului. În contrast, căscaturile şoarecilor au durat cel mai puţin.

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.