Internațional

MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Parlamentar britanic: Românii se pricep la cules căpşuni, nu la telefoane

Ziarul de Vrancea
4 oct 2016 339 vizualizări
Conservatorul Owen Paterson a stârnit noi controverse în ceea ce priveşte atitudinea britanicilor vizavi de imigranţii europeni, după ce a susţinut că imigranţii români bulgari nu sunt în stare să folosească nişte telefoane mobile, dar pot foarte bine să culeagă căpşuni.

Declaraţia controversată a parlamentarului conservator a avut loc în cadrul unei conferinţe a grupului de presiune ”Leave Means Leave”, care militează pentru o ieşire dură a Regatului Unit din UE. ”Cei mai furioşi oameni pe care i-am întâlnit vreodată la Defra erau producătorii de fructe şi legume, care au fost deposedaţi de schema muncitorilor sezonieri din agricultură. Aceasta a permis imigranţilor români şi bulgari să primească o cazare şi o hrană decentă pentru o perioadă limitată de timp în sezon, iar apoi trebuiau să plece acasă”, a declarat parlamentarul conservator, care a îndeplinit în trecut funcţia de ministru al Agriculturii.
Executivul britanic a abandonat schema muncitorilor sezonieri în ianuarie 2014, iar locurile de muncă din agricultură au rămas să fie ocupate de muncitorii britancii. Până la 22.000 de est-europeni au fost angajaţi anual prin această schemă a muncitorilor sezonieri din agricultură. ”Este o muncă care necesită pricepere: te trezeşti, culegi căpşuni, nu le poţi strivi. Poate că imigranţii nu pot folosi telefoane mobile, dar ştiu cum să culeagă căpşuni, britanicii noştri nu ar face niciodată asta”, a precizat conservatorul, care a lăudat priceperea imigranţilor români şi bulgari în culegerea fructelor. După abandonarea schemei muncitorilor sezonieri din agricultură, se pare că parlamentarul conservator a propus recrutarea pensionarilor în culegerea fructelor pentru a rezolva lipsa forţei de muncă.
În august, cei mai mari producători britanici de fructe şi legume au avertizat că aceste alimente ar putea să dispară din magazine după ieşirea Marii Britanii din UE, dacă muncitorii străini nu vor mai putea să vină în ţară pentru a culege fructele şi legumele britanicilor. De asemenea, producţia ar putea să se mute peste graniţe.

Delicios… Festival gastronomic al preparatelor din animale călcate de maşini

Orăşelul Marlinton, situat printre dealurile împădurite din West Virginia, Statele Unite, are puţin peste o mie de locuitori, însă găzduieşte la sfârşitul lunii septembrie unul dintre cele mai neobişnuite evenimente gastronomice anuale din lume - Roadkill Cookoff, Festivalul gastronomic al preparatelor din animale călcate de maşini. Gătitul şi mâncatul animalelor lovite de maşini de pe şoselele din Statele Unite este un obicei cu rădăcini vechi pentru locuitorii din zonele muntoase din Statele Unite cum e comitatul Pocahontas, unde resursele de hrană sunt foarte limitate, însă reprezintă un lucru ieşit din comun pentru turişti. Iar pe acest lucru mizează şi localnicii care au pus bazele festivalului care servesc feluri de mâncare preparate din corpurile animalelor omorâte de maşini pe şosele precum oposum, elan, veveriţe, mistreţ, urs negru sau reptile, arată BBC într-un reportaj preluat de Agerpres.
Roadkill Cookoff, aflat în 2016 la cea de-a 24-a ediţie, este o competiţie în care se întrec bucătari amatori, iar juriul notează preparatele scăzând puncte pentru pietricelele sau bucăţile de asfalt găsite în mâncare.
În timpul evenimentului, în Marlinton se adună mii de americani flămânzi, mulţi veniţi din statele din sudul ţării. ''Festivalul este o sursă imensă de venit pentru întregul comitat'', a declarat pentru BBC Ben Wilfong, organizatorul evenimentului. Acesta a apreciat că la evenimentul din acest an au participat circa 12.000 de persoane. West Virginia este unul dintre cele mai sărace state din SUA din cauza prăbuşirii industriei miniere. Mai puţin de jumătate dintre locuitori au un loc de muncă şi circa 20% trăiesc în sărăcie, mai arată sursa citată.

Trei cercetători britanici au câştigat premiul Nobel pentru fizică

Cercetătorii David Thouless, Duncan Haldane şi Michael Kosterlitz au câştigat premiul Nobel pentru fizică pe 2016, a anunţat, ieri, Academia Regală Suedeză de Ştiinţe. Premiul Nobel pentru fizică pe 2016 a fost împărţit astfel: jumătate pentru David J. Thouless, profesor la Universitatea Washington din Seattle (SUA), şi jumătate pentru F. Duncan M. Haldane - profesor la Universitatea Princeton (SUA) - şi J. Michael Kosterlitz - profesor la Universitatea Brown (SUA). Cei trei savanţi britanici au fost premiaţi pentru descoperirile lor din domeniul ”tranziţiilor de fază şi fazelor topologice ale materiei”.
Potrivit Comitetului Nobel, laureaţii premiului pentru fizică din acest an au dezvăluit secretele materiei exotice şi, prin cercetările lor, au deschis o uşă spre o lume în care materia poate să îşi asume forme şi stări ciudate. Ei au utilizat metode matematice avansate pentru a studia faze neobişnuite, sau stări, ale materiei, precum cele din superconductori, superfluide şi pelicule magnetice extrem de fine. Graţie cercetărilor lor, oamenii de ştiinţă pot să caute în prezent faze noi şi exotice ale materiei. Mulţi savanţi speră că aceste descoperi  vor avea aplicaţii practice atât în ştiinţa materialelor, cât şi în electronică.

Raport: Şcolile afiliate reţelei Gulen din Romania, printre cele mai active

Albania, Bosnia-Herţegovina, Kosovo şi România sunt ţările în care unităţile de învăţământ ale reţelei clericului turc autoexilat în SUA Fethullah Gulen sunt cel mai active, arată concluziile unui raport întocmit de membri ai guvernului turc. Potrivit raportului publicat de cotidianul Milliyet, aproape 20.000 de elevi şi studenţi învaţă în unităţile de învăţământ ale reţelei lui Gulen din Balcani.  Raportul a ajuns la concluzia că Albania, Bosnia-Herţegovina, Kosovo şi România sunt ţările principale asupra cărora se concentrează "reţeaua gulenistă a terorii".
În Albania ar funcţiona două universităţi guleniste, zece şcoli gimnaziale, patru şcoli primare şi cinci grădiniţe. De asemenea, Albania, unde există cei mai mulţi elevi şi studenţi care învaţă în şcoli ale reţelei lui Gulen (6.500), are pe teritoriul său şi zece cămine în care sunt găzduiţi aceştia.
În România, reţeaua lui Gulen ar deţine o universitate, opt şcoli gimnaziale şi două grădiniţe, notează raportul. În timp ce în România 2.200 de elevi şi studenţi urmează şcoli guleniste, în Macedonia numărul acestora este de 2.000, se mai menţionează în document. Republica Moldova găzduieşte şi ea cinci şcoli secundare ale reţelei lui Gulen, în care învaţă 1.600 de elevi.
În afară de şcoli, există 33 de ONG-uri ale reţelei lui Gulen în cele 12 state balcanice analizate. Un număr de 12 par să desfăşoare activităţi educative, 11 se îndeletnicesc cu activităţi sociale şi culturale, în timp ce opt sunt ziare şi edituri, mai precizează raportul.




În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.