MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Primul pacient care a scăpat complet de virusul HIV
Potrivit oamenilor de ştiinţă, în urma tratamentului din sângele pacientului a dispărut orice urmă a virusului HIV. ''Este una dintre primele încercări serioase de a trata complet HIV'', a declarat Mark Samuels, manager în cadrul ''National Institute for Health Research Office for Clinical Research Infrastructure'' (NIHR — NOCRI). ''"Explorăm posibilitatea reală de a elimina HIV. Este o provocare imensă şi ne aflăm încă la început, dar progresul a fost remarcabil'', a mai spus acesta.
Tratamentul experimental este derulat de oameni de ştiinţă de la Universitatea Oxford, Universitatea Cambridge, Imperial College London, University College London şi King's College London.
Un cercetător japonez a câştigat premiul Nobel pentru medicină
Cercetătorul japonez Yoshinori Ohsumi a câştigat premiul Nobel pentru medicină pe 2016 pentru ”descoperirea mecanismelor autofage”, potrivit Comitetului Nobel, reunit, ieri, la sediul Institutului Karolinska din Stockholm.
Laureatul premiului Nobel pentru medicină din acest an a descoperit mecanismele care determină ”autofagia”, un proces fundamental pentru degradarea şi reciclarea componentelor celulare. Termenul ”autofagie” îşi are originea în cuvintele greceşti ”auto” (”de la sine”) şi ”phagein” (”a mânca”). Prin urmare, ”autofagie” înseamnă consumarea propriilor ţesuturi de către un organism. Acest concept a apărut în anii 1960, după ce oamenii de ştiinţă au remarcat că celulele vii pot să îşi distrugă propriile componente, înconjurându-le cu membrane, formând vezicule în forma unor saci microscopici, care sunt apoi transportaţi în compartimentul de reciclare - denumit ”lipozom” -, unde aceştia sunt descompuşi.
Într-o serie de experimente desfăşurate la începutul anilor 1990, cercetătorul japonez Yoshinori Ohsumi a folosit drojdia de panificaţie, pentru a identifica genele esenţiale în procesul de autofagie. Apoi, savantul nipon a descoperit mecanismele din spatele autofagiei în cazul drojdiei şi a demonstrat că un mecanism similar, dar mai sofisticat, este folosit şi de celulele umane.
Cercetările lui Yoshinori Ohsumi au condus la descoperirea unei noi paradigme a felului în care celulele îşi reciclează conţinutul. Descoperirile sale au deschis calea spre o înţelegere mai bună a importanţei fundamentale pe care autofagia o are în multe procese fiziologice, precum adaptarea organismului la înfometare sau reacţia la infecţie. Mutaţiile genelor autofage pot să provoace diverse afecţiuni, iar procesul autofagic este implicat în mai multe boli, precum cancerul şi maladiile neurologice.
Columbienii resping prin referendum pacea cu gherila FARC
n rezultatul este surprinzător, sondajele indicand o susţinere masivă pentru acordul de pace
Columbienii au respins duminică la limită, în pofida tuturor aşteptărilor, pacea cu gherila FARC, într-un referendum pe tema acordului vizând să pună capăt celor 52 de ani de conflict, însă preşedintele Juan Manuel Santos a anunţat că nu se "predă". "Nu mă voi preda şi voi continua să caut pacea", a declarat şeful statului într-o alocuţiune televizată. El a anunţat că armistiţiul bilateral şi definitiv, respectat din 29 august, "rămâne valid şi va rămâne în vigoare".
Aproape în acelaşi moment, Timoşenko, liderul FARC, a dat asigurări de la Havana, sediul negocierilor de pace, că luptătorii de gherilă "îşi menţin voinţa şi îşi reiterează dispoziţia de a folosi doar vorbele ca armă de construire a viitorului". Dintre cele 99,98% buletine de vot nunărate, cele cu "nu" se impuneau cu 50,21% în faţa celor cu "da" (49,78%), la patru ore după închiderea secţiilor de votare în acest scrutin considerat crucial.
Aproape 34,9 milioane de alegători au fost chemaţi să răspundă cu "da" sau "nu" întrebării "Susţineţi acordul final de încheiere a conflictului şi construire a unei păci stabile şi durabile?".
Referendumul nu este obligatoriu
Prezenţa la urne a fost de doar 37,28%. Începând din 1958, prezenţa la vot de este cuprinsă între 33 şi 58% - un record care nu a mai fost depăşit de la alegerile prezidenţiale din 1974.
Referendumul, care nu este obligatoriu, a fost dorit de către Santos, pentru a oferi o "legitimitate cât mai largă" posibil acordului pe care l-a semnat pe 26 septembrie cu liderul Forţelor Armate Revoluţionare din Columbia (FARC, marxiste) Rodrigo Londoño, mai cunoscut sub numele de război Timoleon Jiménez sau Timoşenko.
Ei intenţionau ca astfel să pună capăt celei mai vechi confruntări armate din Americi, care a implicat diverse gherile de extremă stânga, miliţii paramilitare de extremă dreapta şi forţele de ordine, soldate cu peste 250.000 de morţi, 45.000 de persoane date dispărute şi 6,9 milioane de oameni deplasaţi.
Această respingere este neaşteptată, în contextul în care sondajele creditau de mai multe săptămâni tabăra "da" cu un avans important. Ea era creditată cu 55% din intenţiile de vot, potrivit Institutului Datexco, şi cu 66% potrivit Ipsos Napoleon Franco, conform ultimelor sondaje autorizate, efectuate înainte de semnarea acordului.
Un opozant feroce al acordului, fostul preşedinte de dreapta şi actual senator Alvaro Uribe (2002-2010) a criticat din nou documentul duminică. "Pacea este entuziasmantă, textele de la Havana dezamăgitoare", a spus el, exprimându-şi "gratitudinea" faţă de columbienii "care au spus 'nu'".
Opozanţii denunţă "laxismul" sancţiunilor prevăzute împotriva autorilor crimelor celor mai grave şi participarea luptătorilor de gherilă demobilizaţi la viaţa politică. Ei se tem de un "castro-chavism" inspirat de regimurile cubanez şi venezuelean
Parlamentul Estoniei a ales prima preşedintă femeie
Kersti Kaljulaid a fost aleasă ieri de parlamentarii estoni drept prima preşedintă femeie a statului baltic, după ce a reuşit să primească sprijinul a 81 dintre cei 101 de parlamentari prezenţi în plen, depăşind cu mult pragul necesar de 68 de voturi. Înainte de a câştiga mandatul prezidenţial eston de cinci ani, Kahljulaid a îndeplinit funcţia de auditor financiar pentru bugetul Uniunii Europene. Deşi poziţia de preşedinte are o valoare mai degrabă simbolică în ţara baltică, fostul preşedinte Toomas Hendrik Ilves a reuşit să câştige mai multă greutate prin atitudinea sa de critic vehement al Kremlinului, precum şi prin opoziţia faţă de campania executivului de digitalizare şi de întărire a securităţii cibernetice din Estonia.
Kersti Kaljulaid, în vârstă de 46 de ani, a fost singura candidată înscrisă în cursa prezidenţială, fiind considerată o alternativă nepartizană. Aceasta a fost propusă drept singura candidată pentru mandatul prezidenţial după ce parlamentarii estoni au eşuat în nenumărate rânduri să aleagă un preşedinte.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
