Internațional

Ţiganii romani au pus ochii pe America

Ziarul de Vrancea
19 sep 2016 3237 vizualizări
În faţa proliferării ostilităţii şi xenofobiei din Vestul Europei, imigranţii români de etnie romă sunt atraşi de visul american, dar nu şi de viză. scrie Bloomberg.

Atunci când Viorel Romanescu şi-a părăsit anul trecut satul său din România, acesta nu a ales să urmeze drumul cunoscut spre o viaţă mai bună în Vestul Europei, în schimb şi-a vândut porcul şi calul pentru un bilet dus spre Mexic. Apoi, Viorel şi-a luat inima în dinţi şi a trecut ilegal frontiera mexicană de la Tijuana, iar înconjurat de grănicerii americani a depus o cerere de azil în Statele Unite. ”Am decis să plec pentru că aveam probleme să supravieţuiesc. Nu am putut să suport modul în care eram trataţi, fără niciun respect”, spune cetăţeanul român de etnie romă, care a decis la cei 52 de ani ai săi să înceapă o nouă viaţă în Riverside, California.
În ultimele nouă luni, aproximativ 1.800 de cetăţeni români au fost reţinuţi la frontiera sudică a Statelor Unite, prin comparaţie cu cei 400 de români descoperiţi anul trecut de grănicerii americani la frontiera mexicană. Aceştia sunt aduşi peste ocean de sentimentul antiimigraţionist care domină acum Vestul Europei.

Spun că sunt persecutaţi în Romania

”Oamenii ajung într-o situaţie destul de disperată şi încearcă să solicite azil aici”, susţine Ethel Brooks, care conduce organizaţia non-guvernamentală Centrul European pentru Drepturile Romilor din Budapesta. Etnicii romi au mai multe oportunităţi în Statele Unite, în ciuda proliferării populismului şi propunerilor legate de înăsprirea legilor antiimigraţie. Grănicerii americani susţin că romii vin în grupuri de până la 20 de persoane la frontiera mexicană, iar adeseori sunt conduşi peste graniţă de contrabandişti.
”Fiecare spune că este rom. Ei susţin că fac parte dintr-o minoritate persecutată în România”, a declarat grănicerul american Daniel Parks.
Minoritatea romă a ajuns în urmă cu peste 1.000 de ani în Europa şi s-a confruntat de-a lungul veacurilor cu sclavie, discriminare, evacuare forţată, iar romii au fost chiar vizaţi de exterminare în lagărele de concentrare naziste. Peste 10 milioane de romi locuiesc în prezent în statele europene, iar cei mai mulţi sunt concentraţi în România, Bulgaria şi Ungaria, unde tind să locuiască la marginea societăţii, iar de cele mai multe ori sunt obligaţi să cerşească pentru a supravieţui. ”Există foarte multă discrimineare împotriva etnicilor romi în aproape toate statele europene. Potrivit stereotipurilor, aceştia sunt văzuţi adesea drept cerşetori sau tâlhari”, susţine Natalia Banulescu-Bogdan, directoarea programului internaţional de la Institutul Politicii de Migraţie din Washington.
După ce România şi Bulgaria au aderat în urmă cu nouă ani la UE, romii au început să se îndrepte spre statele vestice, unde s-au confruntat cu o rezistenţă din ce în ce mai mare. În Suedia, clasa politică dezbate dacă ar trebui să interzică cerşitul. În vreme ce autorităţile franceze demolează taberele rome de la marginea metropolei Paris. Guvernul canadian a adoptat în urmă cu patru ani o legislaţie pentru a respinge aşa-numitele solicitări de azil ”fictive”, după ce câteva mii de etnici romi din Ungaria au cerut azil în Canada.

"Îşi riscă viaţa doar pentru a ajunge aici"

Acum romii îşi încearcă norocul la visul american, iar mulţi dintre aceştia ajung în suburbiile metropolei Los Angeles. O parte dintre imigranţii romi îşi găsesc un apartament, în vreme ce alţii îşi instalează corturile în parcuri publice până ce îşi găsesc un acoperiş deasupra capului. Uneori, imigranţii romi reuşesc să-şi găsească de lucru ca oameni de seviciu în timpul nopţii sau în restaurante. Biserica Română a Bunului Samaritean din Riverside este de multe ori un sprijin pentru imigranţii romi care ajung în Statele Unite. În mijlocul mulţimii de credincioşi, Viorel Romanescu îşi aminteşte aventura sa din Cornetu până în Tijuana, iar apoi Los Angeles. Acesta îşi aminteşte cum a promis că-şi va rade mustaţa imediat ce va ajunge pe pământ american, pentru a marca un nou început în viaţă.
Pastorul bisericii române din Riverside este Bobby Moise, un afacerist român care a fugit în 1987 de dictatura lui Nicolae Ceuşescu, iar acum îi aşteaptă cu inima deschisă pe imigranţii români ca Viorel Romanescu. Acesta se mândreşte că îi ajută pe românii de etnie romă să-şi găsească un acoperiş deasupra capului şi să se întoarcă spre Dumneazeu. ”Ei îşi riscă viaţa doar pentru a ajunge aici, confrutându-se cu o călătorie dificilă peste ocean şi cu organizaţiile criminale din Mexic”, susţine pastorul Moise.
Viorel Romanescu locuieşte împreună cu nişte rude din Riverside, în timp ce aşteaptă ca autorităţile americane să decidă dacă îndeplineşte condiţiile pentru a primi azil, un proces care poate să dureze ani de zile. Însă, românul de etnie romă este pregătit să aştepte. ”Nu mă întorc în România. Îmi place viaţa mea de aici. O povară a fost ridicată de pe umerii mei”, susţine Romanescu. Însă, şederea pe pământ american nu este un pariu sigur pentru cetăţenii români de etnie romă. Luna trecută, un număr total de 1,265 de români erau vizaţi de procedurile de deportare pentru încălcarea termenilor vizei.





În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.