MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Adolescenţi britanici, arestaţi pentru atacarea a doi polonezi
“Este vorba de o anchetă pentru crimă, iar investigaţia noastră a dus rapid la arestarea a cinci băieţi adolescenţi. În urma atacului, un bărbat şi-a pierdut, din păcate, viaţa şi cer oricui are informaţii să ne contacteze cât mai curând posibil”, a spus inspectorul de poliţie Al Pitcher, care se ocupă cu dosarul. Patru băieţi de 15 ani şi unul de 16 ani, toţi din Harlow, au fost arestaţi luni, sub suspiciunea de tentativă de crimă, comutată ulterior în suspiciune de crimă. Ei au fost eliberaţi pe cauţiune, până la demararea procesului lor, pe 7 octombrie. Un al şaselea băiat, tot de 15 ani şi tot din Harlow, a fost reţinut marţi după-amiază în acelaşi dosar. Cele două victime luau masa în faţa unui restaurant din Harlow, sâmbătă, la ora locală 23.15 (duminică, 1.15 ora României), când au fost abordaţi de grupul de adolescenţi, care au început să îi bată. Unul dintre cei bătuţi, Arkadiusz Jozwik, în vârstă de 40 de ani, a murit luni în urma rănilor la cap suferite. Celălalt polonez atacat, în vârstă de 43 de ani, a fost internat cu fracturi la mâini şi echimoze în zona abdominală.
Numărul infracţiunilor cu caracter rasist a crescut semnificativ în Marea Britanie după referendumul din 23 iunie, când majoritatea alegătorilor au votat pentru ieşirea din blocul comunitar. Tema imigranţilor, în special polonezi şi români, a jucat un rol central în campanie.
Turcia "nu acceptă armistiţiul" propus de americani
Turcia "nu acceptă" anunţul pe care Statele Unite l-au făcut marţi cu privire la un armistiţiu cu miliţii kurde din Siria, a declarat ieri ministrul turc pentru Afaceri Europene Omer Celik. "Nu accepăm în nicio circumstanţă", contrar a ceea ce "spun anumiţi purtători de cuvânt ai unor ţări străine, un compromis sau un armistiţiu între Turcia şi elemente kurde", a declarat ministrul. "Republica turcă este un stat suveran şi legitim", care nu poate să fie pus pe picior de egalitate cu "o organizaţie teroristă", a adăugat ministrul, referindu-se la Partidul Uniunii Democratice a Kurzilor (PYD) din Siria. Turcia a lansat în urmă cu o săptămână o ofensivă fără precedent în nordul Siriei, cu scopul de a respinge combatanţi din Statul Islamic şi miliţii kurde.
"În aceste ultime ore am primit asigurări că toate părţile implicate vor înceta să mai tragă unele în celelalte şi se vor concentra asupra ameninţării reprezentate de gruparea Statul Islamic", a declarat marţi colonelul John Thomas, un păurtător de cuvânt al Comandmentului militar american în Orientul Mijlociu (Centrcom). "Turcii şi Forţele Democratice Siriene (coaliţia arabo-kurdă dominată de miliţii kurde) au deschis canale de discuţie cu noi şi între ele cu scopul de a limita ostilităţile", a adăugat el, evocând un acord de principiu "cel puţin pentru următoarele două zile". Combatanţi sirieni, susţinuţi de grupări kurde au confirmat o încetare a ostilităţilor cu armata turcă, însă forţe kurde siriene nu au reacţionat în mod direct faţă de declaraţiile americane.
Moscova susţine că l-a ucis pe numărul doi în ierarhia ISIS
Rusia a revendicat ieri atacul aerian din Siria în care a fost ucis purtătorul de cuvânt şi totodată numărul doi în ierarhia Statului Islamic (ISIS) Abu Mohammad al-Adnani, a cărui moarte a fost anunţată de către gruparea jihadistă şi pe care Statele Unite au afirmat că l-au vizat. Liderul jihadist făcea parte, potrivit Ministerului rus de Externe, dintr-un grup de aproximativ 40 de combatanţi din cadrul Statului Islamic ucis marţi de un bombardier rus de tip Su-34 în apropiere de satul Oum Hoch, în regiunea Alep din nordul Siriei. "Între teroriştii lichidaţi se afla, potrivit unor informaţii confirmate pe diverse canale, liderul războinic Abu Mohammad al-Adnani, mai cunoscut ca purtătorul de cuvânt al grupării teroriste Statul Islamic", a anunţat ministerul într-un comunicat.
Gruparea jihadistă a anunţat marţi moartea lui al-Adnani în provincia Alep, în timp ce acesta "inspecta operaţiuni militare", dar fără să precizeze data sau circumstanţele morţii acestuia.
ADN uman, secvenţiat pentru prima dată în spaţiu
ADN-ul uman a fost secvenţiat pentru prima dată în spaţiu, în cadrul unor experimente realizate de astronauţii aflaţi la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS). Astronauta americană Kate Rubins, membră a NASA, a realizat aceste teste, în laboratoarele de pe ISS, weekendul trecut. Ea a utilizat un dispozitiv de secvenţiere compactă a ADN-ului, denumit ”Minion”, care a fost fabricat în Marea Britanie. Dispozitivul, ce a fost transportat la bordul ISS în luna iulie, ar putea să îi ajute pe viitorii astronauţi să diagnosticheze mai uşor şi mai rapid o serie de maladii, în timpul călătoriilor spaţiale, şi să identifice microbii cauzatori de boli la bordul staţiei. Secvenţierea ADN-ului reprezintă un proces prin care este determinată ordinea exactă în care apar nucleotidele dintr-o moleculă, cele patru substanţe chimice, supranumite ”cărămizile vieţii”, care alcătuiesc informaţia genetică din toate celulele vii. În timp ce Kate Rubins îşi derula experimentul pe orbită, savanţii NASA realizau secvenţieri, simultan, pe mostre identice, la sol. Experimentul a fost realizat pentru a identifica efectele generate de zborurile spaţiale, în special de microgravitaţie, deoarece acestea reprezintă singura variabilă care diferă în comparaţie cu rezultatele de la sol.
Crizele cardiace sunt mai greu de diagnosticat la femei
Crizele cardiace sunt mai greu de diagnosticat la femei decât la bărbaţi, este concluzia unui studiu realizat de cercetători britanici de la Universitatea din Leeds, care au examinat dosarele a 600.000 de pacienţi.
Rezultatele sunt îngrijorătoare, relatează Agerpres: 24.000 de atacuri cardiace sunt greşit diagnosticate anual la femei. "Ca regulă generală, când ne gândim la o persoană care suferă o criză cardiacă, ne gândim la un bărbat de vârstă medie, supraponderal, cu diabet şi fumător", afirmă doctorul Chris Gale, cardiolog consultant la Universitatea menţionată. "Nu este mereu aşa. Atacurile cardiace afectează un spectru mai larg al populaţiei", adaugă el. O altă idee preconcepută este cea conform căreia atacul se manifestă printr-o durere acută în piept. Procesul este însă progresiv. Pacienţii semnalează adesea greaţă, dureri în piept, în maxilar şi braţe.
În studiul realizat între aprilie 2004 şi martie 2013, o treime din crizele cardiace au fost greşit diagnosticate, mai multe în cazul femeilor. În Marea Britanie 69.000 de femei suferă anual de o criză cardiacă, faţă de 119.000 de bărbaţi. Mai multe femei mor totuşi din această cauză, încheie 7sur7.be.