Internațional

MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Hackerii ruşi ar fi atacat ziarul The New York Times

Ziarul de Vrancea
24 aug 2016 318 vizualizări
Agenţii FBI au anunţat că au lansat o investigaţie cu privire la posibile atacuri cibernetice orchestrate de către hackerii ruşi, care au vizat publicaţia americană The New York Times (NYT), implicată puternic în campania democratei Hillary Clinton.

De asemenea, jurnaliştii NYT au fost primii care i-au acuzat pe hackerii ruşi de orchestrarea unei scurgeri de date din sistemul informatic al Comitetului Naţional Democratic, informează BBC. Autorităţile americane cred că hackerii ruşi se află în spatele mai multor atacuri cibernetice, care au vizat mai mulţi jurnalişti individuali ai publicaţiei New York Times. Anchetatorii nu cred că întregul sistem informatic al publicaţiei a fost vizat de hackerii ruşi. De asemenea, o purtătoare de cuvânt al NYT a precizat că niciun sistem intern nu a fost afectat de către atacul cibernetic. ”Nu am văzut niciun indiciu că sistemele noastre informatice, inclusiv calculatoarele din biroul de la Moscova, ar fi fost compromise”, a declarat aceasta.
Între timp, jurnaliştii CNN susţin că aceste atacuri cibernetice au avut loc în urmă cu mai multe luni. Însă nu este clar motivul hackerilor ruşi ori numărul de jurnalişti ai publicaţiei care au fost vizaţi. Există suspiciuni că este vorba despre aceiaşi hackeri care s-au infiltrat recent în sistemele informatice ale organizaţiilor Partidului Democrat.
În iunie, hackerii au spart conturile de e-mail ale Comitetului Naţional Democrat şi au publicat o serie de e-mailuri controversate, care demonstrează că elita democrată l-a defavorizat în timpul alegerilor primare pe Bernie Sanders.

Tesla a dezvoltat o baterie electrică cu o autonomie de peste 600 de kilometri

Constructorul american de automobile electrice Tesla a prezentat marţi o nouă baterie capabilă, în premieră, să depăşească cei 600 de kilometri de autonomie ai vehiculului său Model S. În conformitate cu fondatorul şi preşedintele director general al Tesla, Elon Musk, aceasta este prima data când autonomia unei maşini electrice depăşeşte 300 de mile, conform standardelor de autonomie stabilite de Agenţia de Mediu din SUA şi 600 de kilometri, conform standardelor în vigoare în Europa. Autonomia sa exactă este de 315 mile (standarde EPA) sau 613 kilometri (standarde europene).
Acest tip de baterie, cu o capacitate de 100 de kilowaţi/oră, va dota, de asemenea, vehiculul denumit Model X, mai mare şi mai greu decât cel precedent, iar autonomia va fi în cazul său de 289 de mile sau 542 km, în conformitate cu cele două standarde. Aceste modele vor fi vândute în Statele Unite pentru suma de circa 135.000 de dolari (120.000 de euro).
Producătorul american încearcă să promoveze modelele sale în faţa unui val de publicitate negativă despre sistemul de conducere autonomă a vehiculelor. Un accident mortal din SUA şi un altul mai puţin grav din China au umbrit promovarea acestui tip de automobil, însă compania Tesla a precizat că va continua să echipeze maşinile sale cu dispozitive performante

Descoperire: Mecanism de blocare a metastazelor la melanom

Cercetători israelieni au anunţat că au descoperit împreună cu colegi germani mecanismul care permite melanomului, forma cea mai severă a cancerului de piele, să se răspândească la alte organe, ceea ce ar putea revoluţiona tratamentul acestei boli, scrie AFP. O echipă de cercetători de la Universitatea din Tel Aviv, care lucrează în strânsă colaborare cu Centrul german de cercetare asupra cancerului de la Heidelberg şi cu alte instituţii israeliene, a constatat că melanomul este capabil să trimită vezicule minuscule care răspândesc maladia în alte părţi ale corpului.
Înţelegerea acestui mecanism a permis cercetătorilor să dezvolte substanţe care previn răspândirea bolii şi care ar putea constitui componente "promiţătoare pentru viitoare medicamente", au declarat oamenii de ştiinţă într-un comunicat de presă. "Studiul nostru este un pas important pe drumul spre recuperarea completă", a asigurat conducătoarea echipei de cercetare, Carmit Levy. "Sperăm că rezultatele noastre vor permite ca melanomul să devină o maladie uşor de tratat", a adăugat ea.
"Ameninţarea pe care o constituie melanomul nu se găseşte în tumora iniţială care apare pe piele, ci mai ales în metastaze, când celulele tumorale sunt trimise să colonizeze organele vitale cum ar fi creierul, plămânii, ficatul şi oasele", a spus Carmit Levy. Potrivit opiniei sale, cercetătorii "au descoperit modul în care cancerul se extinde la organe şi au găsit modalităţi de blocare a procesului înainte de etapa metastazelor".
Melanomul ucide o persoană la fiecare 52 de minute la nivel global, iar numărul de cazuri diagnosticate a fost în creştere în ultimele trei decenii.

Gândurile rele sporesc efectele secundare ale tratamentelor în cancerul de sân

Efectele secundare ale anumitor tratamente pentru cancer de sân depind îndeaproape de temerile pacientelor, cele ce se tem cel mai mult suferind cele mai semnificative efecte secundare, potrivit unui studiu publicat marţi în revista "Annals of Oncology". Realizat de cercetători germani, studiul realizat la Universitatea din Marburg a implicat 111 de femei operate de cancer de sân. Chiar înainte de a începe terapia cu hormoni folosind medicamentul Tamoxifen sau inhibitorii de aromatază, cercetătorii au anunţat pacientele să se aştepte la efecte secundare. Ei au descoperit că cele 29 la sută dintre paciente care s-au temut de efecte adverse importante au avut, doi ani mai târziu, cea mai scăzută calitate a vieţii şi a ratei de acceptare a tratamentului. Pe de alta parte, cele care nu s-au aşteptat la nici un efect secundar (8 la sută) sau au aşteptat să aibă efecte secundare moderate (63 la sută) au suportat mai bine tratamentul şi au raportat mai puţine neplăceri după doi ani. Principalele efecte secundare ale terapiei hormonale sunt durerile articulare, creşterea în greutate şi bufeurile. "Rezultatele noastre arată că aşteptările sunt un factor clinic relevant, care influenţează rezultatul pe termen lung al hormonoterapiei", a spus profesorul Yvonne Nestoriuc, specialist în medicină psihosomatică şi psihoterapie, care a condus acest studiu.
Terapia hormonală este un tratament care completează sau se substituie chimioterapiei. Aceasta are ca scop limitarea riscului de recidivă prin inhibarea celulelor tumorale care primesc hormoni (estrogeni şi/sau progesteron).


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.