MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Peste 80 de morţi la Kabul, într-un atac revendicat de Statul Islamic
Prin intermediul agenţiei sale de presă - Amaq -, organizaţia jihadistă a anunţat că "doi combatanţi ai Statului Islamic şi-au detonat centurile explozive în timpul unei adunări şiite, în cartierul Dehmazang, la Kabul, în Afganistan".
Ministerul de Interne afgan a evocat anterior "un kamikaze pedestru", care şi-a declanşat încărcătura explozivă în mijlocul unei mulţimi dense. Însă, într-un comunicat al preşedintelui Ashraf Ghani, în engleză şi în dialectul dari, se evocă "mai multe explozii", fără să se ofere alte detalii.
Atacul a fost comis la finalul unei defilări a câtorva mii de manifestanţi provenind în principal din comunitatea hazara, minoritară în Afganistanul cu populaţie majoritar sunnită. Mitingul s-a desfăşurat paşnic până atunci, începând de sâmbătă dimineaţa. Acest atentat, primul după cel din 30 iunie de la Kabul, pare să fie primul atac de această amploare comis în capitala afgană şi revendicat de către Statul Islamic de la infiltrarea organizaţiei în ţară, în principal în partea de est, la începutul lui 2016. Un fotograf AFP aflat la faţa locului a povestit despre scena carnagiului. "Când am ajuns la faţa locului, erau zeci de corpuri, peste 20 din câte am putut eu număra, unele complet dezmembrate", a declarat el. "Am văzut alte corpuri mutilate, urcate în partea din spate a unui vehicul al poliţiei. Sunt valuri de sânge peste tot", a adăugat fotograful.
În imagini dificil de suportat, postate pe reţele de socializare, apar corpuri pe jumătate dezbrăcate, zăcând pe jos, printre dărâmături.
Manifestanţii, care defilau într-o atmosferă liniştită, unii cu biciclete, în timp ce numeroase femei se aflau în deschiderea colooanei, protestau faţă de faptul că un proiect de linie de înaltă tensiune ocoleşte zona în care locuiesc, în provincia Bamiyan (centru).
Aflat în Romania, Viktor Orban îl laudă pe Donald Trump
Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat, sâmbătă, la Universitatea de Vară de la Băile Tuşnad, că, deşi nu este omul de campanie al lui Donald Trump, este de acord cu propunerile acestuia în privinţa măsurilor pentru stoparea terorismului. Viktor Orban a atenţionat că migrarea necontrolată este un pericol care sporeşte terorismul şi criminalitatea, distrugând culturile naţionale. În acest context, Orban a arătat că propunerile candidatului republican la preşedinţia Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, pentru stoparea terorismului pot fi aplicate şi în Europa. ”Nu sunt omul de campanie al lui Donald Trump, n-aş fi crezut niciodată asta, totuşi, asultându-l văd că are propuneri pentru oprirea terorismului, iar eu, ca european, nu aş fi putut să formulez ce ar fi fost mai bine pentru Europa. El spune că în America trebuie creat cel mai bun serviciu secret din lume. În Europa este nevoie de cele mai bune servicii secrete care să colaboreze pentru siguranţa noastră”, a spus Viktor Orban. O altă idee promovată de Trump şi împărtăşită de premierul Ungariei este oprirea politicii exportării democraţiei în ţările din care provin migranţii. ”Dacă am permis ca în Egipt să înceapă democraţia şi a fost ales democratic un guvern fundamentalist, care ne-a speriat, şi ne-am bucurat că militarii au preluat puterea, din punct de vedere democratic nu ştim cât de corect, în loc să sprijinim forţele militare că stabilizează situaţia în zonă, îi criticăm. Iar în Libia, în loc să înarmăm grupările armate care sprijină Guvernul, criticăm democraţia într-o ţară care încearcă să iasă din războiul civil. Dacă continuăm aşa, de acolo vor veni continuu oamenii şi nici nu ne putem imagina ordinul de mărime al acestui pericol”, a mai afirmat Viktor Orban.
El a mai spus că, luând în considerare previziunile de creştere a populaţiei pe continentul african, este posibil ca peste două decenii Europa să se confrunte cu un ”alt pericol” - un nou val de migranţi, din Africa. ”Populaţia Egiptului va creşte în următorii 20 de ani de la 90 de milioane va ajunge la 138 de milioane, Nigeria de la 186 de milioane la 390 de milioane, Uganda de la 38 de milioane la 93 de milioane, Etiopia de la 102 milioane la 228 de milioane”, a precizat Orban. ”Trebuie să ne oţelim voinţa, trebuie să construim frontiere, garduri, trebuie să oprim oameni care să intre ilegal, apărarea noastră cu animale de pluş şi cu flori nu se poate”, a continuat Orban.
Clinton l-a ales pe Timothy Kaine drept candidat la vicepreşedinţie
Candidata la învestitura democrată Hillary Clinton l-a ales pe senatorul de Virginia Timothy Kaine drept candidat la vicepreşedinţie. “Sunt încântată să îl anunţ pe colegul meu în cursă, Tim Kaine, care şi-a devotat viaţa luptei pentru alţii”, a scris Clinton pe Twitter.
Potrivit analiştilor, alegerea este una fără riscuri pentru Clinton. Kaine, în vârstă de 58 de ani, are o experienţă politică vastă, a servit ca guvernator şi provine din statul Virginia, crucial în cursa pentru Casa Albă. El i-ar putea asigura fostului secretar de stat susţinere în rândul alegătorilor albi din clasa de mijloc. El face parte din Comisiile Senatului pentru Politică Externă şi pentru Armată şi este unul dintre principalii susţinători ai obligativităţii ca administraţia să consulte Congresul înainte de a lansa acţiuni militare. Kaine vorbeşte fluent spaniola şi este catolic - două atuuri majore. Politicianul şi-a exprimat susţinerea pentru o candidatură a lui Hillary Clinton la preşedinţie încă din 2014, cu un an înainte ca aceasta să îşi anunţe decizia de a se înscrie în cursă.
Turcia vrea să angajeze peste 20.000 de profesori
Ankara anunţă că intenţionează să angajeze peste 20.000 de profesori în locul celor pe care i-a dat afară, în cadrul unei ample epurări. Ministrul Educaţiei Ismet Yilmaz, un fost ministru al Apărării şi preşedinte al Parlamentului turc, a anunţat sâmbătă seara târziu că noii profesori îi vor înlocui pe cei care au fost concediaţi atât din învăţământul de stat, cât şi din şcoli private, pentru presupuse legături cu predicatorul Fethullah Gulen, autoexilat în Statele Unite în 1999 şi acuzat că a condus tentativa de lovitură de stat din 15 iulie. Gullen neagă că a ştiut ceva înainte de puciul eşuat. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat că 15 universităţi, 934 de şcoli şi 109 de cămine pentru elevi şi studenţi au fost închise în legătură cu încercarea militară de răstrurnare a regimului. Şeful statului turc a instituit situaţia de urgenţă pe o perioadă de trei luni, cu scopul de a-şi restaura puterea şi securtitatea în ţară, în urma tentativei de lovitură de stat, care a fost oprită de forţe de securitate loiale lui Erdogan şi protestatari proguvernamentali, pe care acesta i-a scos în stradă.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
