MOZAIC STIRI INTERNATIONALE:Trump nu ar apăra automat ţările est-europene în cazul unui atac al Rusiei
Candidatul republican la preşedinţie, Donald Trump, a sugerat miercuri că el nu ar apăra automat ţările baltice în cazul unui atac, ci ar analiza mai întâi contribuţiile lor la NATO, relatează New York Times. “Dacă îşi îndeplinesc obligaţiile faţă de noi, atunci răspunsul este da”, a spus Trump, întrebat dacă ar ajuta ţările baltice în cazul unui atac lansat de Rusia.
În cursul unui interviu de 45 de minute, el a reiterat că, dacă va fi ales preşedinte, îi va obliga pe aliaţi să contribuie la acoperirea cheltuielilor suportate de decenii de Statele Unite, va anula tratatele pe care le consideră nefavorabile şi va redefini ce înseamnă să fii partener al SUA.
Trump este convins că lumea se va adapta la abordarea sa. “Aş prefera să pot să continui” acordurile existente, dar numai dacă aliaţii nu mai profită de “generozitatea” Statelor Unite, pe care ţara nu o mai poate acoperi.
Trump a admis că abordarea sa faţă de aliaţii şi adversarii Statelor Unite este radical diferită de tradiţiile Partidului Republicani, ai cărui candidaţi de după cel de-al Doilea Război Mondial au pledat mai degrabă ca SUA să fie considerate păstrători ai păcii, “naţiune indispensabilă”. “Nu suntem în urmă cu 40 de ani”, a spus Trump, respingând comparaţii între abordarea sa privind politica externă şi cea a lui Richard Nixon. El a reiterat ameninţarea că va retrage trupele SUA din lume. “Cheltuim o avere pe armată pentru a pierde 800 de miliarde de dolari”, a atras el atenţia, invocând ceea ce a numit pierderile comerciale ale SUA. “Mie nu mi se pare foarte inteligent”, a adăugat el.
Trump a definit interesele globale ale Statelor Unite în termeni puri economici. Rolul Washingtonului ca păstrător al păcii, ca forţă de disuasiune nucleară în faţa unor adversari precum Coreea de Nord, ca susţinător al drepturilor omului şi ca garant al graniţelor aliaţilor au fost desfiinţate rapid de omul de afaceri, care le-a analizat numai prin prisma beneficiului economic pentru ţara sa.
Nici un candidat la preşedinţie din ultimele decenii nu a ordonat priorităţile Americii astfel.
O şcoală a interzis aplauzele, pentru a-i proteja pe elevii sensibili la zgomot
O şcoală din oraşul australian Sydney a interzis aplauzele, favorizând în schimb ”încurajările silenţioase”, ”chipurile încântate” şi ”lovirea aerului cu pumnul”. Reprezentanţii şcolii spun că măsura a fost introdusă din respect faţă de copiii care sunt ”sensibili la zgomot”, dar au dezvăluit că ea a redus, de asemenea, ”neastâmpărul” elevilor care au prea multă energie.
Şcoala publică Elanora Heights din Sydney a anunţat noul regulament în privinţa aplauzelor în cel mai recent newsletter al său. ”Dacă aţi asistat recent la o şedinţă a şcolii noastre, aţi remarcat probabul faptul că elevii noştri practică încurajările silenţioase. În locul aplauzelor, elevii sunt liber să lovească aerul cu pumnul, să îşi compună expresii încântate pe chipuri sau să se strâmbe. Practica a fost adoptată în semn de respect faţă de membrii comunităţii noastre şcolare care sunt sensibili la zgomot”. Acelaşi comunicat afirmă că profesorii îi stimulează pe elevi ”să adopte stilul încurajărilor silenţioase atunci când este nevoie” şi că noua metodă reprezintă ”o modalitate minunată pentru a cheltui energia copiilor şi de a limita neastâmpărul unora dintre ei”.
Aceasta este cea mai recentă măsură dintr-o serie mai amplă de ordonanţe şcolare care au generat critici ample în mass-media din Australia. Îmbrăţişările şi sărbătorirea Zilei Australiei au fost şi ele interzise în mai multe şcoli din această ţară. La începutul acestei săptămâni, o şcoală de fete a negat informaţiile apărute într-un ziar local potrivit căruia profesorii săi au fost rugaţi să nu se mai adreseze elevelor prin termeni precum ”fete”, ”domnişoare” şi ”femei”, ci printr-un limbaj netru din punct de vedere al genului.
Migranţii ar putea costa economia germană 1.500 de miliarde de euro
Migranţii ar putea costa economia germană până la 1.500 de miliarde de euro, după valul de refugiaţi primiţi anul trecut, a explicat profesorul de economie Bernd Raffelhueschen, de la Univestitatea Albert-Ludwigs din Freiburg im Breisgau. Potrivit expertului, Germania a înregistrat cel mai lung boom economic din anii ’60 încoace, însă lucrurile s-ar putea schimba în curând, pe măsură ce ţara va începe să resimtă costurile valului de refugiaţi din 2015. Potrivit estimărilor, pe termen lung criza migranţilor va costa între 878 de miliarde de euro şi 1500 de miliarde de euro, în funcţie de cât de bine se adaptează “a doua generaţie” la viaţa din Germania.
Potrivit Biroului Federal de Statistică, 2,1 milioane de migranţi au intrat în ţară, dintre care peste jumătate au fost refugiaţi. Analistul afirmă că migranţii vor contribui mai puţin la sistemul social decât germanii în timpul vieţii lor. În aceste condiţii, autorităţile trebuie să ia măsuri pentru limitarea migraţiei. “Politicienii trebuie să asigure acum ca mai bună integrare posibilă, pentru a reduce măcar parţial costurile. Germania nu îşi poate permite o migraţie necontrolată permanentă”, a avertizat Raffelhueschen.
Cadavrele a 22 de migranţi, descoperite într-o barcă ce plutea Mediterana
Cadavrele a 22 de migranţi au fost descoperite într-o barcă ce plutea în derivă pe Marea Mediterana, a anunţat ONG-ul Medecins Sans Frontieres.
Douăzeci şi una de femei şi un bărbat au fost găsiţi “într-o baltă de combustibil şi apă” într-o barcă, în largul coastei libiene. Ei se aflau în ambarcaţiune “de ore”, a precizat ONG-ul. Peste 200 de supravieţuitori care se aflau în barcă au fost transferaţi la bordul unui vas al MSF. Printre ei se aflau şi 50 de copii. “Nu este clar încă ce s-a întâmplat, dar au murit o moarte îngrozitoare. Este tragic”, a declarat un reprezentant al ONG-ului, Jens Pagotto. “Se pare că apa şi combustibilul s-au amestecat, iar vaporii este posibil să fi fost suficienţi pentru a-i face să îşi piardă cunoştinţa”, a adăugat el. Majoritatea celor de la bord erau din ţări din vestul Africii.
Mii de migranţi au murit sau au dispărut în Marea Mediterana anul acesta, potrivit cifrelor furnizate de Organizaţia Internaţională pentru Migraţie.
MSF are trei vase de patrulă în Marea Mediterana.
.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
