Turcia suspendă Convenţia privind Drepturile Omului
Turcia a anunţat ieri că suspendă temporar Convenţia pentru Drepturile Omului, după tentativa de lovitură de stat. Anunţul a fost făcut de un înalt oficial din Guvern, care a dat asigurări că drepturile şi libertăţile fundamentale din ţară nu vor fi afectate şi că măsura este una firească în urma declarării stării de urgenţă, potrivit Hurriyet. “Şi Franţa a proclamat starea de urgenţă. Şi au suspendat şi ei Convenţia, în baza Articolului 15 din Convenţie”, a explicat vicepremierul Numan Kurtulmus, purtător de cuvânt al Guvernului. “O decretare a stării de urgenţă nu contravine Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului”, a adăugat el, precizând că anunţul oficial va fi făcut printr-un comunicat. “Vreau să garantez că drepturile şi libertăţile fundamentale şi viaţa normală de zi cu zi nu vor fi afectate”, a subliniat oficialul.
Articolul 15 din Convenţie stipulează: “În perioade de război sau altă urgenţă publică ce ameninţă viaţa unei naţiuni, orice parte poate lua măsuri ce o derogă de la obligaţiile asumate în baza acestei Convenţei, în măsura cerută strict de exigenţele situaţiei, cu condiţia ca astfel de măsuri să nu încalce alte obligaţii ale sale în baza legislaţiei internaţionale”.
Erdogan a anunţat miercuri noapte că Turcia va fi plasată în stare de urgenţă pentru o perioadă de trei luni, în urma tentativei de lovitură de stat din noaptea de vineri spre sâmbătă. Starea de urgenţă este necesară "în vederea eliminării rapide a tuturor elementelor organizaţiei teroriste implicate în tentativa de lovitură" de stat, a spus Erdogan. El a făcut referire la organizaţia "Hizmet" ("Serviciu", în turcă - n.r.) - mişcarea condusă de către predicatorul Fethullah Gulen, autoexilat în Statele Unite din 1999 şi acuzat că a insigat puciul eşuat.
Potrivit Constituţiei turce, starea de urgenţă poate fi instituită pe o perioadă de până la şase luni. Articolul 120 al Constituţiei prevede instituirea stării de urgenţă "într-un moment de gravă deteriorare a ordinii publice din cauza unor acte de violenţă". Turcia a ridicat în 2002 starea de urgenţă pe care a impus-o în 1987 în provinciile din sud-estul ţării, în cadrul luptei împotriva grupărilor rebele armate ale separatiştilor kurzi, majoritari în această regiune.
Pe timpul stării de urgenţă, preşedintele poate conduce ţara prin decrete. Autorităţile pot impune interdicţii de circulaţie şi pot interzice mitingurile şi protestele. De asemenea, Guvernul poate cenzura presa, iar forţele de securitate pot percheziţiona persoane, vehicule şi confisca potenţiale probe.
Starea de urgenţă din Turcia a intrat în vigoare ieri, după ce ordinul a fost publicat în Monitorul Oficial, au anunţat autorităţile.
Între timp, alţi 32 de judecători şi doi ofiţeri din armată au fost reţinuţi ieri de autorităţile turce, în cadrul epurării presupuşilor conspiratori, după tentativa de lovitură de stat de la sfârşitul săptămânii trecute, potrivit presei turce.
Aceste arestări au fost efectuate la câteva ore după ce Erdogan a declarat stare de urgenţă pentru trei luni, perioadă în care epurările urmează să fie extinse. Aproximativ 10.000 de persoane au fost deja arestate, iar sute de şcoli au fost închise. De asemenea, aproximativ 60.000 de funcţionari au fost demişi din posturi după puciul eşuat.
Cimitirul "tradătorilor" pentru militarii pucişti
Primarul Istanbului, Kadir Topbas, a anunţat că va înfiinţa un cimitir special pentru a îngropa militarii care au murit în timpul tentativei eşuate de lovitură de stat de săptămâna trecută, relatează Washington Post. “Am ordonat rezervarea unui spaţiu care va fi numit «cimitirul trădătorilor». Trecătorii îi vor blestema pe cei îngropaţi acolo”; a spus Topbas unui grup de susţinători. “Toţi cei care vizitează locul îi vor blestema şi nu se vor putea odihni în mormintele lor”, a adăugat el.
Circa 20 de militari cu legături cu puciştii au fost ucişi în ciocnirile cu forţele loiale preşedintelui Erdogan în noaptea de vineri spre sâmbătă. În total, au murit circa 240 de persoane, inclusiv zeci de civili care li s-au opus puciştilor la Istanbul şi la Ankara. Aşa cum este tradiţia în ţările cu populaţie majoritar musulmană după atacuri teroriste şi alte violenţe, autorităţile au anunţat că puciştii morţi nu vor primi o înmormântare religioasă. Principalul organism religios al ţării, Diyanet, a precizat că va face excepţii pentru militarii care au “târâţi cu forţa” în revoltă.
Erdogan: Ţări străine ar putea fi implicate în puciul eşuat
"Alte ţări ar putea fi implicate" în tentativa de lovitură de stat, a acuzat, ieri, preşedintele Erdogan, fără să dea nume de ţări, într-un intervi pentru postul panarab Al Jazeera. Secretarul american de stat John Kerry i-a spus sâmbătă omologului său Mevlut Cavosoglu că insinuări publice potrivit cărora Statele Unite au fost implicate în tentativa eşuată de stat din Turcia subminează relaţiile dintre cei doi aliaţi NATO. De asemenea, Ambasada Statelor Unite la Ankara a respins acuzaţii ale unor oficiali turci potrivit cărora Washingtonul "a susţinut într-un fel puciul". "Acest lucru este categoric neadevărat, iar asemenea speculaţii sunt dăunătoare prieteniei de zeci de ani dintre cele două mari ţări", a subliniat ambasada.
Îl laudă pe Erdogan
În ceea ce priveşte ameninţările reprezentate de Coreea de Nord, dar şi în ceea ce priveşte problemele din Marea Chinei de Sud, el a afirmat că desfăşurarea în prealabil de trupe americane în zonă ar fi preferabilă, dar nu obligatorie. “Dacă ne hotărâm că trebuie să apărăm Statele Unite, putem desfăşura oricând” de pe teritoriul american, “şi va fi mult mai ieftin”, a spus Trump.
Mulţi experţi militari contestă această opinie, spunând că cel mai bun loc pentru a instala sisteme antirachetă care să contracareze Coreea de Nord este Japonia sau Peninsula Coreea. Instalarea unor baze similare în Statele Unite poate fi mai costisitoare, pentru că o parte dintre costuri sunt acoperite în prezent de naţiunile asiatice.
În ceea ce priveşte Turcia, Trump l-a lăudat pe preşedintele Recep Tayyip Erdogan şi a declarat că nu i-ar cere niciodată să respecte statul de drept sau standardele occidentale privind justiţia. “Când lumea vede cât de rău este în Statele Unite şi cum începem noi să vorbim despre libertăţi civile, nu cred că suntem un mesager foarte bun”, a subliniat el.
În ceea ce priveşte Siria, omul de afaceri consideră că îndepărtarea de la putere a preşedintelui Bashar al-Assad este mult mai jos pe lista de priorităţi decât combaterea Statului Islamic. “Assad este un om rău. A făcut lucruri îngrozitoare. Dar Statul Islamic reprezintă o ameninţare mult mai mare pentru Statele Unite”, a explicat el. Întrebat ce vrea să spună prin sloganul său de campanie “Puneţi America pe primul plan”, Trump a răspuns: “Vom avea grijă în primul rând de această ţară, înainte de a ne face griji în legătură cu toţi ceilalţi din lume
