MOZAIC STIRI INTERNATIONALE:Erdogan umileşte elita Turciei
Autorităţile turce le-au interzis tuturor cadrelor didactice universitare să călătorească în străinătate. Măsura vine după ce Guvernul le-a ordonat tuturor decanilor universitari, 1.577 la număr, să demisioneze. De asemenea, autorităţile au suspendat licenţele a 21.000 de profesori din învăţământul privat, ceea ce ridică numărul persoanelor suspendate din funcţie în ţară la aproape 60.000. Guvernul suspectează mediile academice de legături cu clericul de opoziţie Fethullah Gulen, pe care îl acuză de organizarea tentativei de lovitură de stat de săptămâna trecută. Acesta neagă acuzaţiile. Mai mult, 24 de posturi de radio şi televiziune acuzate de legături cu Gulen au rămas fără licenţă. Premierul Binali Yildirim susţine că Gulen conduce o “organizaţie teroristă”. “Îi vom smulge din rădăcini”, a spus el în parlament.
Turcia exercită presiuni asupra Statelor Unite să îl extrădeze pe Gulen, iar această chestiune a fost evocată în cursul unei discuţii telefonice între preşedintele american Barack Obama şi preşedintele Erdogan, ce a avut loc ieri. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Josh Earnest, a declarat că decizia privind o eventuală extrădare va fi luată în baza tratatului dintre cele două ţări. În replică, un purtător de cuvânt al Guvernului turc a sugerat că Statele Unite ar trebui să îl extrădeze pe cleric “pe baza suspiciunilor”, în loc să ceară dovezi factuale.
Toate aceste decizii au alarmat ONU, care a cerut Turciei să respecte statul de drept şi drepturile omului.
Potrivit bilanţului oficial, lovitura de stat de vineri s-a soldat cu 232 de morţi şi 1.541 de răniţi.
A fost blocat accesul la site-ul Wikileaks
Turcia a blocat ieri accesul la site-ul Wikileaks, unde au fost publicate circa 300.000 de emailuri ale partidului de guvernare, AKP. Măsura a fost luată de instituţia ce reglementează mediul online în Turcia, care a explicat că este vorba de o “măsură administrativă”. Acest termen este invocat adesea de organism atunci când blochează accesul la site-uri.
Site-ul Wikileaks a dat publicităţii în noaptea de marţi spre miercuri aproape 300.000 de emailuri de pe serverul intern al partidului aflat la guvernare în Turcia, AKP, şi mii de fişiere ataşate, în replică la represiunea lansată de Guvernul de la Ankara după tentativa de lovitură de stat. Printre mesajele publicate se numără şi 90 în care este inclusă România, fiind vorba de analize ale situaţiei economice în regiune. Potrivit portalului, cele 300.000 de mailuri publicate marţi sunt doar prima serie şi au fost obţinute de la adresele membrilor AKP ce încep cu litere de al A la I.
Toate căsuţele de email sparte au fost create pe serverul akparti.org.tr, domeniul principalei forţe politice din ţară şi acoperă perioada cuprinsă între 2010 şi 6 iulie 2016, cu o săptămână înainte de tentativa de lovitură de stat.
Turcia interzice funeraliile religioase pentru pucişti
Directoratul pe probleme religioase din Turcia a anunţat că imamii nu vor conduce rugăciunile pentru ''soldaţii pro-pucişti care au lovit în naţiunea turcă''. Potrivit sursei, Directoratul, care are angajaţi în toată Turcia 75.000 de imami, a precizat că interdicţia nu se aplică în cazul celor care au luat parte la puci sub constrângere sau au avut un rol fără voia lor. Nu se ştie sigur care este numărul susţinătorilor puciului ucişi în cursul tentativei de vineri de preluare a puterii în Turcia, dar se crede că el ar fi mai mare de 20.
Un cunoscut jurnalist rus pro-european, asasinat la Kiev
Un jurnalist rus foarte cunoscut, Pavel Şeremet, a murit ieri când maşina pe care o conducea, şi care îi aparţinea angajatorului său, patronul ziarului Ukrainskaia Pravda, a explodat la câteva minute după ce a pornit. Explozia a avut loc în jurul orei locale şi a României 7.45, după ce Şeremet a urcat în maşină, a pornit motorul şi a condus câteva zeci de metri. Bărbatul a murit pe loc, iar vehiculul a fost distrus în totalitate. Autorităţile ucrainene au confirmat că a fost vorba despre un dispozitiv explizibil. Şeremet era un jurnalist rus cunoscut şi un analist politic specializat în relaţiile dintre Rusia şi Ucraina. El lucra de cinci ani la Kiev. Ukrainskaia Pravda a fost fondată în anul 2000 de Pritula şi de Gheorghi Gongadze, un jurnalist ucrainean de origine georgiană care a fost asasinat pe 17 septembrie 2000.
Boris Johnson, încolţit de jurnalişti
Noul ministru britanic de externe, Boris Johnson, a avut marţi o conferinţă de presă dificilă, în care i s-au cerut în repetate rânduri explicaţii privind “minciunile” sale din trecut, dar şi privind insultele la adresa liderilor lumii, relatează The Guardian. Într-o conferinţă de presă comună cu secretarul american de stat John Kerry, Johnson a afirmat că declaraţiile sale au fost prezentate greşit, că articolele pe care le-a scris în trecut au fost scoase din context şi că liderii cu care s-a întâlnit de când a fost numit la conducerea diplomaţiei au înţeles despre ce este vorba. Ministrul britanic a fost criticat dur de jurnaliştii americani, care l-au întrebat dacă va cere scuze liderilor lumii pentru insulte şi dacă alţi politicieni pot avea încredere în el. „Putem petrece foarte mult timp trecând în revistă multe lucruri pe care le-am scris în ultimii 30 de ani, iar toate au fost scoase din context, din punctul meu de vedere, nu ştiu prin ce mecanism – astfel încât mi-ar lua prea mult timp să lansez un itinerariu global complet pentru a-mi cere scuze de la toţi cei vizaţi”, a spus Johnson.
Kerry a fost nevoit să îl susţină pe Johnson, amintind că Marea Britanie a dat asigurări după referendumul din 23 iunie că este decisă să facă lumea mai sigură şi să se implice în continuare în ONU şi NATO. Conferinţa de presă a fost, probabil, cel mai dificil eveniment pentru Johnson de când a fost numit la conducerea diplomaţiei britanice, în urmă cu o săptămână. Joi, el a fost huiduit de o parte dintre invitaţii de la petrecerea de Ziua Bastiliei organizată de ambasadorul francez, unde a rostit un discurs.
Trump, candidatul oficial al republicanilor la alegerile prezidenţiale
Donald Trump a fost declarat oficial candidatul republican la alegerile prezidenţiale din Statele Unite, la 13 luni după ce şi-a lansat candidatura şi în urma unei campanii în care şi-a înfrânt 16 rivali, s-a luptat cu elitele partidului şi a provocat controverse la fiecare pas. Fiul său cel mare, Donald Trump Jr, a anunţat susţinerea statului New York, statul său natal, ceea ce i-a asigurat lui Trump delegaţii necesari – 1.237- pentru a intra oficial în cursa împotriva lui Hillary Clinton la alegerile prezidenţiale din 8 noiembrie.
Rivala lui Trump din tabăra democrată, Hillary Clinton, a reacţionat rapid pe Twitter: “Donald Trump tocmai a devenit candidatul republican. Contribuiţi acum pentru a ne asigura că nu pune piciorul în Biroul Oval”.
Trump a câştigat cursa de învestitură cu 1.725 de delegaţi, urmat de senatorul de Texas Ted Cruz, cu 475, de guvernatorul de Ohio, John Kasich, cu 120, şi de senatorul de Florida, Marco Rubio, cu 114. Alţi trei candidaţi au strâns în total 12 delegaţi. După votul pentru candidatul la preşedinţie, participanţii la convenţie l-au nominalizat pe guvernatorul de Indiana, Mike Pence, în vârstă de 57 de ani, candidat la vicepreşedinţie.
În primul său discurs rostit la Convenţie, Trump a apărut pe un ecran gigantic într-o videotransmisiune de la New York şi a promis că va câştiga alegerile din noiembrie, că va crea locuri de muncă, va consolida armata, va apăra graniţele SUA şi va reintroduce “legea şi ordinea” în Statele Unite.
Personalitatea controversată a lui Trump a scurtat semnificativ lista cu discursuri din cadrul Convenţiei. De obicei, elitele partidului se întreceau în a lua cuvântul la evenimente, dar nu şi anul acesta. Mulţi au decis să boicoteze evenimentul. Jeff Flake, senator de Arizona, a declarat că îşi va “tunde peluza”, senatorul John McCain va merge să se plimbe în Marele Canion, iar un alt ales va merge la pescuit.
Pokemon Go: Utilizatorii din Bosnia, avertizaţi în privinţa câmpurilor minate
Posesorii de telefoane mobile din Bosnia pasionaţi de jocul ”Pokemon Go” au fost avertizaţi de o asociaţie de caritate să evite zonele şi terenurile minate rămase necurăţate de echipele de genişti după încheierea războiului ce a devastat această ţară în anii 1990. O asociaţie bosniacă de caritate specializată în operaţiuni de deminare, Posavina bez mina, a emis un avertisment oficial, după ce reprezentanţii ei au primit o serie de informaţii potrivit cărora jucătorii de ”Pokemon Go” au început să se aventureze în zone considerate riscante.
Jucătorii de ”Pokemon Go” îşi folosesc smartphone-urile pentru a captura în lumea reală personaje animate din acest joc, care apar pe ecranele telefoanelor lor. Cel puţin 600 de persoane au fost ucize în Bosnia în accidente provocate de mine de război, după încheierea acestuia în 1995.
Aproximativ 120.000 de mine au rămas nedescoperite, potrivit estimărilor formulate de o companie bosniacă specializată în operaţiuni de deminare.
Pe măsură ce popularitatea jocului ”Pokemon Go” a crescut tot mai mult în ultima săptămână, pe plan mondial au fost raportate numeroase accidente în care au fost implicaţi utilizatori ai jocului.
Luna trecută, cea mai călduroasă lună iunie înregistrată vreodată pe glob
Luna trecută a fost cea mai călduroasă lună iunie înregistrată pe glob de la începutul măsurării temperaturii, în 1880, a anunţat Agenţia americană oceanică şi atmosferică (NOOA). Termometrul a atins niveluri fără precedent în primele şase luni ale anului 2016, cu o temperatură care a depăşit cu 0,2 grade Celsius recordul înregistrat în 2015 şi cu 1,05 grade media secolului trecut (13,5 grade). Iunie este a 14-a lună consecutivă în care se bate recordul lunar de căldură pe planetă, cea mai lungă perioadă continuă de creştere a temperaturilor în 137 de ani. În luna iunie, temperatura medie la suprafaţa uscatului şi a oceanelor a fost cu 0,9 grade Celsius mai mare decât media secolului trecut, stabilindu-se la 15,5 grade, cu 0,02 grade mai mult decât precedentul record pentru această lună, înregistrat în 2015. Iunie a fost şi a 40-a lună consecutivă cu temperaturi mai mari decât media secolului al XX-lea. Doar în iunie 1976 temperaturile de pe glob au fost superioare mediei.
