Turcia, dispusă să renunţe la alianţa cu SUA?
Ankara continuă să forţeze mana aliaţilor din SUA pentru a obţine extrădarea lui Fethullah Gulen, marele opozant al preşedintelui Erdogan. Premierul turc Binali Yildirim a declarat ieri că "punerea sub semnul întrebării a prieteniei cu SUA poate fi pusă pe agendă" dacă America nu îl va extrăda pe clericul moderat. Premierul turc a spus că nu există un motiv mai bun pentru extrădarea lui Gulen din SUA decat complotul eşuat din 15 iulie. Anterior, secretarul american de Stat, John Kerry, ceruse Turciei dovezi palpabile pentru a încuviinţa cererea de extrădare. "Există o dovadă mai bună? Vom fi puţin dezamăgiţi dacă prietenii noştri vor spune <> în timp de membri ai organizaţiei sale încearcă să distrugă statul", a declarat premierul Yildirim.
Două avioane F-16 l-au avut "în vizor" pe Erdogan dar n-au tras
Între timp au apărut noi informaţii despre desfăşurarea tentativei de puci din Turcia. Potrivit Reuters, piloţii rebeli care conduceau două avioane F-16 au avut în vizor avionul în care se afla preşedintele Erdogan dar nu au deschis focul. Preşedintele se întorcea la Istanbul din staţiunea Marmaris după începutul tentativei de lovitura de stat, vineri noaptea. Atunci, puciştii au reuşit să preia controlul asupra unui pod peste Bosfor şi au trimis tancuri la parlamentul din Ankara. "Cel puţin două F-16 au hărţuit avionul lui Erdogan în timp ce se afla în aer şi se îndrepta spre Istanbul. Au fixat ţinta pe avionul său şi pe alte două F-16 care îl protejau", a declarat un fost ofiţer militar la curent cu aceste evenimente. "Rămane un mister de ce nu au tras", a adăugat el. Un oficial turc de rang înalt a confirmat pentru Reuters că avionul lui Erdogan a fost hărţuit de două aeronave F-16 conduse de pucişti.
Potrivit unui al doilea oficial, un comando a atacat resortul în care se afla Erdogan la puţin timp după ce a plecat. "A scăpat de moarte la cateva minute", a spus el. Circa 25 de soldaţi au coborat pe franghii din elicoptere la hotelul în care locuise Erdogan în Marmaris, într-o tentativă de a-l lua prizonier. Şi premierul Binali Yildirim ar fi fost ţinta unui atac, la Istanbul, dar a reuşit să scape cu viaţa, a spus acest oficial.
Componenta aeriană a puciului pare să se fi concentrat la baza aeriană Akinci, la circa 50 km nord-vest de Ankara, unde cel puţin 15 piloţi s-ar fi raliat unui lider pucist, potrivit fostului ofiţer militar. Avioane decolate de Akinci au zburat la altitudine joasă deasupra Istanbului şi a Ankarei, în mod repetat. Trei oficiali de rang înalt din Ankara afirma că Akîn Ozturk, şeful forţelor armate pană în 2015 şi membru al Înaltului Consiliu Militar, care supervizează forţele armate, a fost unul dintre creierele complotului. Acesta se număra printre sutele de ofiţeri arestaţi.
Al doilea creier ar fi fost Muharrem Kose, un fost consilier juridic al şefului statului major, potrivit celor trei oficiali citaţi, care îl descriu pe acesta drept un adept al lui Fethullah Gulen.
De ce a eşuat lovitura de stat
Puciştii au reuşit să-l aresteze pe şeful statului major, au cucerit un pod major din Istanbul şi cartierul general al armatei din Ankara. Dar principalii adversari - Erdogan şi Binali Yldirim - au scăpat şi au reuşit să-şi adune partizanii, scrie The Guardian. "Prin blocarea unui pod, preluarea comenzii (cartierului general) şi cateva avioane, cum naiba s-au gandit că o să reuşească", se întreabă Sinan Ulgen, analist turc la Carnegie Endowment for International Peace. "Arată aproape a o lovitură de stat kamikaze - au făcut-o fără să se gandească la consecinţe".
Unii adepţi ai teoriilor conspiraţiei sugerează că faptul că Erdogan a reuşit să scape nevătămat arată că întregul complot pare să fi fost regizat chiar de el. O explicaţie mai logică ar fi că puciştii s-au grăbit din cauza unei ameninţări iminente de represiune. Practic, că acest complot a fost descoperit şi puciştii au fost forţaţi să treacă la acţiune. Sau că ar fi fost arestaţi oricum în august, cand se aştepta o lovitură dată adepţilor secularismului din armată, astfel încat s-au decis să acţioneze cand încă se mai putea. Aceasta pare a fi şi versiunea favorită a guvernului. "Puciştii ştiau că îşi vor pierde titlurile oficiale în cateva săptămani", a spus o sursă guvernamentală, "astfel încat au trebuit să acţioneze rapid".
Germania: Pedeapsa cu moartea înseamnă "adio UE"
Reintroducerea pedepsei cu moartea în Turcia, evocată duminică de preşedintele Recep Tayyip Erdogan, după tentativa eşuată de puci, ar însemna “sfârşitul negocierilor de aderare” a Ankarei la UE, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului german. „Germania şi UE au o poziţie clară: respingem categoric pedeapsa cu moarea”, a spus Steffen Seibert.
Erdogan li s-a adresat susţinătorilor, duminică seara în faţa reşedinţei sale din Instanbul. Acest discurs a fost punctat frecvent de îndemnul "Vrem pedeapsa cu moartea", lansat de această mulţime importantă.
"Vă auzim cererea", le-a răspuns el. "Într-o democraţie, poporul primeşte orice ar cere", a adăugat el. "Nu vom întârzia această decizie prea mult timp", a dat asigurări şeful statului. "Pentru că cei care au încercat să dea o lovitură de stat în această ţară trebuie să plătească", a subliniat Erdogan.
Turcia nu a mai executat nicio persoană din 1984. Pedeapsa capitală a fost abolită în 2004, în cadrul negocierilor de aderare a Turciei la Uniunea Europeană.
Puciştii ucişi, transformaţi în martiri?
În total 232 de persoane au fost ucise în puciul eşuat din noaptea de vineri spre sâmbătă, a declarat ieri premierul turc Binali Yldirim, care a respins acuzaţii de epurare în urma loviturii de stat. Bilanţul a ajuns a "208 martiri", a declarat premierul, referindu-se la susţinătorii regimului şi 24 de pucişti.
Cu o voce răguşită şi lacrimi în ochi, Yldirim a repetat întrebarea pe care i-a pus-o nepotul său: "De ce omoară oameni?". Guvernul şi oficiali militari au anunţat anterior 104 morţi în tabăra antiguvernamentală. Premierul nu a explicat această discrepanţă. El a precizat însă că în rândul victimelor care au susţinut Guvernul se află 145 de civili, 60 de ofiţeri de poliţie şi trei militari. Premierul a precizat că începând de vineri noaptea au fost arestate 7.543 de persoane, dintre care 6.030 sunt militari. Puciul eşuat nu are un impact economic important, a mai declarat şeful Guvernului. "Băncile, bursele noastre merg. Banca noastră centrală îşi îndeplineşte misiunea. Orice schimbări ale indicilor economici sunt normale şi nu diferă de fluctuaţiile înregistrate în zile normale", a spus el.
Pe de altă parte, ministerul turc de Interne a suspendat din funcţie 8.777 de oficiali, printre care 30 de guvernatori de provincii şi 47 de guvernatori de districte. Printre cei suspendaţi se mai numără 7.899 de ofiţeri de poliţie şi 614 ofiţeri din Jandarmerie. Ofiţerii de poliţie suspendaţi au fost chemaţi la secţiile lor în cursul nopţii de duminică spre luni, pentru a-şi preda armele şi legitimaţiile. În paralel, autorităţile turce au anunţat că au reţinut în total 103 generali şi amirali după tentativa de lovitură de stat din noaptea de vineri spre sâmbătă.
