Internațional

NYT: NATO nu are o strategie clară pentru un război cibernetic

Ziarul de Vrancea
17 iun 2016 306 vizualizări
Alianţa Nord-Atlantică nu pare pregătită să riposteze în mod agresiv atacurilor cibernetice ruse, care se produc săptămânal, deşi NATO avertiza de acum doi ani că va lua măsuri în cazul în care hackerii vor ataca reţele informatice importante, comentează ziarul The New York Times.

În urmă cu doi ani, NATO anunţa că un atac cibernetic asupra statelor membre ar putea fi tratat ca fiind echivalentul unei acţiuni militare, ceea ce ar atrage un angajament comun din partea Alianţei Nord-Atlantice. Zilele trecute, Jens Stoltenberg, secretarul general NATO, reitera, într-un interviu acordat revistei germane Bild, că un atac cibernetic ar putea atrage o reacţie colectivă din partea Alianţei Nord-Atlantice. "Dar, când vine vorba de contracararea actelor de spionaj şi atacurilor care vizează săptămânal reţele informatice ale unor ţări europene, comandanţii NATO nu par să fie pregătiţi pentru riposte cibernetice agresive", notează cotidianul The New York Times.

Jens Stoltenberg a adoptat o atitudine moderată, pur defensivă, privind măsurile necesare în spaţiul cibernetic. Într-un interviu acordat săptămâna trecută revistei Der Spiegel, Stoltenberg vorbea de schimbul de informaţii şi de consultanţă, dar nu de anchetele şi strategiile preventive adoptate de state dezvoltate din punct de vedere militar. "Pe scurt, se pare că NATO are o strategie specifică perioadelor din trecut, dinainte ca atacurile cibernetice să fie folosite constant ca armă şi instrument de spionaj", subliniază cotidianul NYT. "Există o reticenţă uriaşă privind utilizarea în comun a capabilităţilor", explică James Lewis, analist la Centrul pentru Studii Internaţionale şi Strategice, cu sediul la Washington, amintind că Statele Unite şi Marea Britanie oferă puţine date celorlalţi aliaţi din cadrul NATO despre măsurile ofensive în domeniul cibernetic. "Iar ruşii înţeleg acest lucru. Ştiu că pot face multe lucruri fără să declanşeze o ripostă", subliniază expertul.

În ultimele şase luni, după ce reţeaua energetică din Ucraina a fost parţial dezactivată printr-un atac cibernetic sofisticat, hackeri care colaborează cu Administraţia Vladimir Putin au vizat constant servere din ţările baltice, din Finlanda şi Suedia. Recent, hackeri care ar fi fost angajaţi de servicii secrete ruse au atacat serverele Partidului Democrat din SUA, obţinând date despre candidatul democrat la preşedinţie Hillary Clinton şi rapoarte de evaluare politică a adversarului republican Donald Trump.

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.