Scandal în lumea ştiinţifică: Întalnire secretă la Harvard pe tema creării unui genom uman artificial
Mai ales când acestea au loc la Harvard între 150 de oameni de ştiinţă, avocaţi şi alţi antreprenori, subiectul fiind crearea unui "genom uman sintetic", altfel spus artificial. Trei cuvinte asociate rapid cu crearea unei fiinţe umane în laborator. Reuniunea a avut loc în 10 mai la Harvard Medical School din Boston şi a avut ca titlu "HGP2: proiectul unui genom uman de sinteză", referire la proiectul vizând genomul uman, când s-a reuşit secvenţierea ADN-ului uman, în 2003, după 13 ani de cercetări. Producerea unui genom sintetic înseamnă de fapt posibilitatea fabricării artificiale a 6 miliarde de nucleotide, elementul de bază care alcătuieşte ADN-ul.
La reuniune au fost invitate 150 de persoane, pe invitaţie fiind precizat cu claritate: "Nu am invitat intenţionat presa fiindcă vrem ca toată lumea să poată vorbi liber şi sincer, fără interpretări greşite". În plus, participanţii nu au avut voie să posteze informaţii pe reţelele de socializare.
Costul unui om creat în laborator a scăzut simţitor
Demersul nu a fost pe placul a doi oameni de ştiinţă, invitaţi, dar care au refuzat să participe. Drew Endy şi Laurie Zoloth au publicat un articol în care afirmă că marea problemă etică ridicată de temele dezbaterii "nu trebuie să fie discutată în spatele uşilor închise". Intervievat de Washington Post, unul dintre organizatorii conferinţei, George Church, afirmă că aceasta trebuia să fie deschisă, însă problema a fost că urma să fie discutat un articol ştiinţific ce nu fusese publicat încă. Pentru a evita să fie acuzat că face "ştiinţă prin comunicate de presă", cercetătorul a preferat să privatizeze evenimentul. El afirmă că un film al conferinţei va fi difuzat odată cu apariţia articolului respectiv. George Church este un celebru genetician american, dar este cunoscut şi prin declaraţiile sale îndrăzneţe. Una dintre ele este clonarea omului de Neanderthal sau a mamuţilor.
Între debutul polemicii şi conferinţa propriu-zisă, s-a schimbat titlul reuniunii, afirmă New York Times, de la "Proiectul unui genom uman de sinteză" la "Testarea marilor genomuri sintetice în celule", titlu mai puţin sensibil. Scopul iniţial al proiectului era "sintetizarea unui genom uman complet într-o descendenţă celulară într-o perioadă de zece ani", afirmă în articol cei doi cercetători care au declinat invitaţia la reuniune.
Ei susţin că, deşi sinteza unui genom uman artificial este deocamdată imposibilă, evoluţia tehnologiilor şi scăderea costurilor apropie omenirea pe zi ce trece de această posibilitate. "Datorită unor noi tehnici dezvoltate din 2003, costul asamblării materialului genetic ce serveşte la codarea genelor, bazele vieţii, a scăzut de la 4 dolari la 3 cenţi pe unitate individuală", afirmă ei. Astfel, preţul teoretic al unui genom uman artificial a coborât de la 12 miliarde la 90 de milioane de dolari, putând scădea chiar la 100.000 de dolari în 20 de ani dacă tendinţa continuă. New York Times aminteşte că este în curs crearea unui genom de sinteză de drojdie, dar acesta este de 200 de ori mai simplu decât cel al fiinţei umane.
Ca urmare a articolului apărut în New York Times, Centre for Genetics and Society, un ONG care militează pentru dezbateri etice despre noile biotehnologii, a denunţat "o reuniune care seamănă mai degrabă cu voinţa de a privatiza discuţia despre modificările moştenirii genetice".
Conferinţa, secretă sau nu, a avut loc în momentul în care progresele tehnologice se înmulţesc şi, odată cu ele, problemele etice. Genomul uman se secvenţiază în prezent cu mai puţin de 1.000 de dolari, tehnici noi precum Crispr-CAS9 permiţând modificări genetice extrem de simple şi precise. Oameni de ştiinţă din China şi, recent, din Marea Britanie, au început să lucreze cu embrioni umani.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
